Păgîn -ni
Definitie, sens si explicatie
1Pagin (-ni), substantiv masculin – Necredincios. – Mr. pingin, megl. pangǫn.
Limba Latina paganus (Diez, I, 300; Puscariu 1244; Candrea-dens., 1308; Rew 6141), conform limba albaneza pëgërë (Philippide, Ii, 649), limba italiana, sp. pagano, prov., cat. paga, franceza païen, port. pagao.
Pentru semantism, conform J. Zeiller, Paganus, Fribourg
1917. Uzul adjectiv este cuvant invechit E dubletul lui pogin (var. pogan), adjectiv (pagin; ticalos) din limba slava (veche) poganu (bg., limba sarba:, slov., ceh., pol., limba rusa pogan), care, la rindul lui, provine din limba latina (E oarecum posibil ca limba slava (veche) sa provina din rom., caci un intermediar mgr. trebuie exclus, conform Miklosich, Etym.
Wb., 254 si Vasmer, Gr., 119).
Cuvint rom. nu poate proveni din limba slava (veche) (cum pretindeau Miklosich, Slaw.
Elem., 36 si Cihac, Ii, 237).
Derivat paginitate, substantiv feminin (paginism; ticalosie); paginatie, substantiv feminin (invechit, paginism); paginesc, adjectiv (de pagin); pagineste, adverb (ca paginii); pagini, verb reflexiv (a imbratisa paginismul); paginie, substantiv feminin (stare de pagin); paginime, substantiv feminin (adunatura de pagini); paginism, substantiv feminin (credinta pagina); impagina, verb reflexiv (a imbratisa paginismul).
Conform: pingari.
Limba Latina paganus (Diez, I, 300; Puscariu 1244; Candrea-dens., 1308; Rew 6141), conform limba albaneza pëgërë (Philippide, Ii, 649), limba italiana, sp. pagano, prov., cat. paga, franceza païen, port. pagao.
Pentru semantism, conform J. Zeiller, Paganus, Fribourg
1917. Uzul adjectiv este cuvant invechit E dubletul lui pogin (var. pogan), adjectiv (pagin; ticalos) din limba slava (veche) poganu (bg., limba sarba:, slov., ceh., pol., limba rusa pogan), care, la rindul lui, provine din limba latina (E oarecum posibil ca limba slava (veche) sa provina din rom., caci un intermediar mgr. trebuie exclus, conform Miklosich, Etym.
Wb., 254 si Vasmer, Gr., 119).
Cuvint rom. nu poate proveni din limba slava (veche) (cum pretindeau Miklosich, Slaw.
Elem., 36 si Cihac, Ii, 237).
Derivat paginitate, substantiv feminin (paginism; ticalosie); paginatie, substantiv feminin (invechit, paginism); paginesc, adjectiv (de pagin); pagineste, adverb (ca paginii); pagini, verb reflexiv (a imbratisa paginismul); paginie, substantiv feminin (stare de pagin); paginime, substantiv feminin (adunatura de pagini); paginism, substantiv feminin (credinta pagina); impagina, verb reflexiv (a imbratisa paginismul).
Conform: pingari.