DexDefinitie.com

Runc

Runc, runcuri, substantiv neutru Loc despădurit sau lăzuit întrebuințat ca pășune sau ogor; poiană în pădure la munte, curătură (1). (din latină runcus…

Definiții pentru „Runc”

5 definiții din 4 dicționare

1

Runc, runcuri, substantiv neutru Loc despădurit sau lăzuit întrebuințat ca pășune sau ogor; poiană în pădure la munte, curătură (1). (din latină runcus; conform latină runcatio) [def. Dlrlc]

DEX – dicționarul explicativ

2

Runc, runcuri, substantiv neutru Loc despădurit folosit ca pășune sau pentru a fi cultivat; curătură (1).

Latină Runcus.

DEX – dicționarul explicativ

3
Runc (runcuri), substantiv neutru – Desțelenire, munte despădurit. – Aromână arunc, runcu. Latină runcus (Popovici, Conv. literatură, XXV, 705-16; Rew 7444; Pascu, I, 42; Tiktin), conform latină runcatio (Isidoro de Sevilla, XVII, II,
5.
și Varron VI, 96: „runcinare a runcina, cuius origo graeca ρύγϰος”.

Derivat runculi, verb Bucovina, a defrișa.

DER – dicționarul etimologic

4

Runc runcuri neutru Loc despădurit pentru a putea fi cultivat sau folosit ca pășune; teren defrișat.

<latină runcus

NODEX – noul dicționar explicativ

Încă o definiție din alt dicționar
5

Runc substantiv neutru, plural runcuri

DOOM – dicționarul ortografic

Pluralul și declinarea cuvântului „runc”

Pluralul cuvântului „runc” este „runcuri”, iar forma articulată este „runcurile”.

Accentulrúnc
SingularPlural
Nominativ-acuzativ, nearticulat
runcruncuri
Nominativ-acuzativ, articulat
runculruncurile
Genitiv-dativ, articulat
runculuiruncurilor