Scai
Definitie, sens si explicatie
1Scai2 substantiv neutru Imitatie de piele facuta din material plastic, maleabila si rezistenta la schimbarile de temperatura. – Etimologie necunoscuta
2Scai1, scai, substantiv masculin Nume generic dat mai multor plante erbacee cu frunze ghimpoase si cu fructe globuloase inconjurate de ghimpi indoiti la varf, care se agata de haine, de lana oilor etcetera; p. restr. fructul inconjurat de ghimpi al acestor plante. ♢ Expresie (si adverbial) A se tine scai (de cineva) sau a se tine (de cineva) ca scaiul (de oaie) = a nu lasa pe cineva in pace, a urmari (pe cineva) pretutindeni. ♢ Compuse: scai-vanat = planta erbacee cu frunzele dintate si cu flori violacee dispuse in capitule (Eryngiumplanum); scaiul-dracului = planta erbacee cu frunzele spinoase si cu flori albastre-verzui (Eryngium campestre); scai-marunt = turita. – Din scr. čkalj.
3Scai substantiv verifica cuvantul: ciulin, scaiete, spin, sticlete.
4Scai substantiv (Botanica)
1. (Onopordon acanthium) ciulin, ghimpe, scaiete, (regional) palamida, sita-zanelor.
2. (Echinops sphaerocephalus) rostogol, scaiete, (regional) arici, capatanoasa, maciuca-ciobanului.
3. (Cirsium vulgare) (regional) crapusnic, ghimpe, scaiete.
4. scai-albastru (Eryngium planum) = scai-vanat, (regional) maracini (plural), samca, buruiana-zmeului, spin-albastru, spin-de-muceda, spinul-vantului, spin-vanat, sipul-vantului; scai-galben (Centaurea solstitialis) = (regional) palamida, vadana, zglavoc-galben; scai-ghimpos (Centaurea calcitrapa) = ghimpe, scaiete, (regional) vadana, pasul-dropiei, scai-marunt, scaiul-dracului, scai-vornicesc; scaiul-dracului (Eryngium campestre) = (regional) amarea, indracita, rostogol, scaius, sperioasa, spin, tavalici, buruiana-muceda, caruta-dracului, iarba-magarului, scaiul-vantului, spinta-dracului, sporiul-casei; scai-vanat (Eryngium planum) = scai-albastru, (regional) maracini (plural), samca, buruiana-zmeului, spin-albastru, spin-de-muceda, spinul-vantului, spin-vanat, sipul-vantului.
1. (Onopordon acanthium) ciulin, ghimpe, scaiete, (regional) palamida, sita-zanelor.
2. (Echinops sphaerocephalus) rostogol, scaiete, (regional) arici, capatanoasa, maciuca-ciobanului.
3. (Cirsium vulgare) (regional) crapusnic, ghimpe, scaiete.
4. scai-albastru (Eryngium planum) = scai-vanat, (regional) maracini (plural), samca, buruiana-zmeului, spin-albastru, spin-de-muceda, spinul-vantului, spin-vanat, sipul-vantului; scai-galben (Centaurea solstitialis) = (regional) palamida, vadana, zglavoc-galben; scai-ghimpos (Centaurea calcitrapa) = ghimpe, scaiete, (regional) vadana, pasul-dropiei, scai-marunt, scaiul-dracului, scai-vornicesc; scaiul-dracului (Eryngium campestre) = (regional) amarea, indracita, rostogol, scaius, sperioasa, spin, tavalici, buruiana-muceda, caruta-dracului, iarba-magarului, scaiul-vantului, spinta-dracului, sporiul-casei; scai-vanat (Eryngium planum) = scai-albastru, (regional) maracini (plural), samca, buruiana-zmeului, spin-albastru, spin-de-muceda, spinul-vantului, spin-vanat, sipul-vantului.
5Scai (planta) substantiv masculin, art. scaiul; plural scai, art. scaii
6Scai (material) substantiv neutru, art. scaiul
7Scai - m. 1) Planta erbacee cu tulpina erecta, ramificata, cu frunze prelungi si cu fructe globuloase, acoperite de numerosi spini agatatori. 2) Fructul ghimpos al acestei plante. ♢ A se tine - de cineva (sau A se tine de cineva ca -ul de oaie) se spune despre o persoana care deranjeaza in permanenta pe cineva. - voinicesc planta erbacee cu tulpina erecta, inalta si spinoasa, cu frunze opuse, lanceolate si flori liliachii (uneori albe). [Monosilabic] /< limba sarba: ckalj
8Scai substantiv neutru imitatie de piele din material plastic, maleabila si rezistenta; (prin extensiune) obiect din acest material. (< limba engleza, franceza skai)
9Scai (-i), substantiv masculin –
1. Nume generic al plantelor cu spini sau tepi, asemanatoare cu ciulinul. –
2. Numele diferitelor plante: Cirsum lanceolatum, Onopordon acathium, Eryngium planum, E. campestre, Carduus nutans, C. Acanthoides etcetera – Mr. scaliu, megl. scal’.
Origine incerta.
Probabil din limba latina *squaleus „dur, incult, sec”, din squaleo, forma ceruta si de sp. escajo, port. escalheiro (Rew 8197a).
Rom. presupune o reductie de tipul *scalius care pare normal.
Derivat din limba sarba: čkalj, general admisa (Cihac, Ii, 328; Tiktin; Candrea; Scriban) nu pare posibila fonetic; si, in afara de aceasta, e vorba de un imprumut din nom.
Derivat din limba greaca (veche) σϰαλίας (Diculescu, Elementele, 484), nu pare convingatoare. – Derivat scaiecior, substantiv masculin (ciulin; Trans., sticlete), pentru al carui ultim sens conform franceza chardonneret, sp. cardelina; scaier, substantiv masculin (Bucovina, sticlete); sca(i)ete (var. sca(i)ete), substantiv masculin (ciulin); scaius, substantiv masculin (planta, Dipsacus pilosus); scaietos, adjectiv (plin de scaieti).
1. Nume generic al plantelor cu spini sau tepi, asemanatoare cu ciulinul. –
2. Numele diferitelor plante: Cirsum lanceolatum, Onopordon acathium, Eryngium planum, E. campestre, Carduus nutans, C. Acanthoides etcetera – Mr. scaliu, megl. scal’.
Origine incerta.
Probabil din limba latina *squaleus „dur, incult, sec”, din squaleo, forma ceruta si de sp. escajo, port. escalheiro (Rew 8197a).
Rom. presupune o reductie de tipul *scalius care pare normal.
Derivat din limba sarba: čkalj, general admisa (Cihac, Ii, 328; Tiktin; Candrea; Scriban) nu pare posibila fonetic; si, in afara de aceasta, e vorba de un imprumut din nom.
Derivat din limba greaca (veche) σϰαλίας (Diculescu, Elementele, 484), nu pare convingatoare. – Derivat scaiecior, substantiv masculin (ciulin; Trans., sticlete), pentru al carui ultim sens conform franceza chardonneret, sp. cardelina; scaier, substantiv masculin (Bucovina, sticlete); sca(i)ete (var. sca(i)ete), substantiv masculin (ciulin); scaius, substantiv masculin (planta, Dipsacus pilosus); scaietos, adjectiv (plin de scaieti).