1
Semiotic, -ă, semiotici, -ce, substantiv feminin, adjectiv I. Substantiv feminin
1. Semiologie (2).
2. Ramură a logicii simbolice (matematice) care se ocupă cu studiul general al semnelor. II. Adjectiv Referitor la semiotică (I), de semiotică. [Pronunțat: -mi-o-] – Din franceză Semiotique.
1. Semiologie (2).
2. Ramură a logicii simbolice (matematice) care se ocupă cu studiul general al semnelor. II. Adjectiv Referitor la semiotică (I), de semiotică. [Pronunțat: -mi-o-] – Din franceză Semiotique.
DEX – dicționarul explicativ
2
Semiotic, -ă I. adjectiv referitor la semiotică.
II. substantiv feminin știință care studiază semnele, indiferent de natura acestora; studiul simbolurior; semiologie (2).
orientare în gândirea teoretică contemporană care studiază fenomenele de semnificare și procese de comunicare. (< franceză semiotique)
II. substantiv feminin știință care studiază semnele, indiferent de natura acestora; studiul simbolurior; semiologie (2).
orientare în gândirea teoretică contemporană care studiază fenomenele de semnificare și procese de comunicare. (< franceză semiotique)
MDN – marele dicționar de neologisme
3
Semiotic semiotică (semiotici, semiotice) Care ține de semiotică; propriu semioticii. /<franceză semiotique
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Semiotic, -ă adjectiv Referitor la semiotică. [< franceză semiotique, germană semiotisch].
DN – dicționar de neologisme