Definitie Sminti - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Sminti, smintesc, verb IV.
1. Reflexiv si tranz.
A-si pierde sau a face sa-si piarda dreapta judecata; a innebuni. ♢ Expresie (Tranzitiv) A sminti (pe cineva) in bataie = a bate foarte tare (pe cineva).
2. Tranzitiv (Popular) A induce in eroare; a pacali, a insela. ♦ A impiedica pe cineva sa faca ceva.
3. Intranzitiv (Regional) A gresi.
4. Tranzitiv (Popular) A misca din loc, a clinti, a deplasa. ♦ A strica; a vatama. ♦ Figurativ A rastalmaci spusele, cuvintele cuiva. – Din limba slava (veche) Sŭmensti, sŭmenton.

Varianta definitie 2: Sminti verb verifica cuvantul: acri, ademeni, altera, amagi, clatina, clinti, contraface, corupe, decadea, deforma, denatura, deplasa, deprava, deranja, descompune, desfrana, destrabala, dezarticula, disloca, escamota, falsifica, fermenta, gresi, incomoda, imputi, inacri, incanta, incurca, insela, jena, luxa, maslui, minti, mistifica, misca, momi, muta, pacali, pacatui, perverti, prosti, purta, rastalmaci, rataci, scranti, stingheri, stanjeni, strica, suci, supara, trisa, tulbura, urni, vicia.

Varianta definitie 3: Sminti verb verifica cuvantul: innebuni.

Varianta definitie 4: Sminti verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural smintesc, imperfect 3 singular smintea; conjunctie: prezent 3 singular si plural sminteasca

Varianta definitie 5: A sminti -esc tranzitiv 1) A face sa se sminteasca; a scoate din minti. 2) (obiecte statatoare) A misca din loc; a clinti; a urni. 3) pop. (persoane) A face sa ia un neadevar drept adevar; a amagi; a insela. 4) (persoane) A impiedica sa faca ceva. 5) A face sa-si piarda integritatea (lovind, sfaramand); a strica; a vatama. ♢ - in bataie a bate tare. /<sl. sumensti, sumenton

Varianta definitie 6: A se sminti ma -esc intranzitiv A-si pierde facultatea de a judeca normal; a-si iesi din minti; a se aliena; a se scranti; a innebuni; a se zapaci. /<sl. sumensti, sumenton

Varianta definitie 7: Sminti (-tesc, -it), verb –
1. A tulbura, a perturba, a deranja. –
2. A impiedica, a stinjeni, a jena. –
3. (Înv.) A insela, a induce in eroare. –
4. A aliena, a innebuni. –
5. A distruge, a descompune, a strica, a anihila. –
6. A produce pagube, a pagubi. –
7. A bate, a ciomagi, a snopi in bataie. –
8. (Banat) A gresi, a se insela. –
10. (Refl.) A deveni nebun, a se scrinti. – Mr. mintescu, mintire „a tulbura”.
Megl. (s)mintes, (s)mintiri.
Sl. sŭmĕsti, sŭmĕtati, sŭmĕtiti „a tulbura” (Miklosich, Slaw.
Elem., 48; Cihac, II, 352; Șeineanu, Semasiol., 211; Byhan 319; Berneker, II, 44; Rosetti, III, 58), probabil favorizat de coincidenta cu minte. – Derivat sminta (var. cuvant invechit sminta), substantiv feminin (Banat, Trans., greseala; defect; pierdere); sminteala, substantiv feminin (greseala; defect; pierdere; obstacol; inconvenient; necaz; nebunie; bataie, ciomageala); smintit, substantiv masculin (nebun, substantiv neutru Trans., terci de faina de porumb pentru pui); nesmintit, adjectiv (negresit; adverb , sigur). – Conform: smintina.