Soc
Definitie, sens si explicatie
1Soc, soci, substantiv masculin Nume dat mai multor specii de arbusti de dimensiuni mici, cu flori hermafrodite grupate in inflorescente, care au proprietati sudorifice, si cu fructe (boabe negre sau rosii), scoarta si radacini cu proprietati laxative si diuretice (Sambucus). – Limba Latina Sabucus (= sambucus).
2Soc substantiv (Botanica; Sambucus nigra) (regional) holer, hoz, iboz, scorpat.
3Soc substantiv masculin, plural soci
4Soc soci m.
Arbust cu lujeri bogati in maduva si cu frunze palmat-compuse, ascutite la varf, cu flori mici, albe, placut mirositoare, grupate in ciorchine si cu fructe negre (mai rar rosii), sferice, folosite in medicina si in industria casnica. /<lat. sabucus
Arbust cu lujeri bogati in maduva si cu frunze palmat-compuse, ascutite la varf, cu flori mici, albe, placut mirositoare, grupate in ciorchine si cu fructe negre (mai rar rosii), sferice, folosite in medicina si in industria casnica. /<lat. sabucus
5Soc (-ci), substantiv masculin – Arbust cu flori hermafrodite care au proprietati sudorifice (Sambucus nigra, S. racemosa). – Mr. sug.
Limba Latina sabūcus, forma cuvant invechit, fara infix nazal, in loc de sambūcus (Cihac, I, 256; Koerting 8241; Puscariu 1605; Spitzer, Mitt.
Wien, 330; Rew 7561; Rohlfs, Differenzierung, 14; P. Aesbischer, Vox rom., Xii, 82-94), conform limba albaneza stok (Skok, Zrph., Xliv, 332-7), sicil. savuku, prov. saiuc, cat. sauc, port. sabugo.
Limba Latina sabūcus, forma cuvant invechit, fara infix nazal, in loc de sambūcus (Cihac, I, 256; Koerting 8241; Puscariu 1605; Spitzer, Mitt.
Wien, 330; Rew 7561; Rohlfs, Differenzierung, 14; P. Aesbischer, Vox rom., Xii, 82-94), conform limba albaneza stok (Skok, Zrph., Xliv, 332-7), sicil. savuku, prov. saiuc, cat. sauc, port. sabugo.