Stupoare
Definitie, sens si explicatie
1Stupoare substantiv feminin
1. (Livresc), Stare de uluire provocata de o surpriza sau de o emotie puternica; uimire, stupefactie.
2. (Medicina) Simptom care apare in unele psihoze, manifestat prin deprimare, amutire, imobilitate si insensibilitate completa. – Din franceza Stupeur, limba latina Stupor, -oris.
1. (Livresc), Stare de uluire provocata de o surpriza sau de o emotie puternica; uimire, stupefactie.
2. (Medicina) Simptom care apare in unele psihoze, manifestat prin deprimare, amutire, imobilitate si insensibilitate completa. – Din franceza Stupeur, limba latina Stupor, -oris.
2Stupoare substantiv verifica cuvantul: uimire.
3Stupoare substantiv feminin, g.-d. art. stuporii
4Stupoare f. 1) v. Stupefacție. 2) Stare patologica caracterizata prin deprimare si insensibilitate completa. [G.-d. Stuporii] /<fr. stupeur, limba latina stupor, -oris
5Stupoare substantiv feminin
1. Uluire; stupefactie.
2. Stare deprimanta care apare in unele psihoze, ducand la amutire si la imobilitate completa. [< franceza stupeur, conform limba latina stupor].
1. Uluire; stupefactie.
2. Stare deprimanta care apare in unele psihoze, ducand la amutire si la imobilitate completa. [< franceza stupeur, conform limba latina stupor].
6Stupoare substantiv feminin
1. stupefactie.
2. stare deprimanta care apare in unele psihoze, ducand la amutire si la imobilitate completa; stupor. (< franceza stupeur, limba latina stupor)
1. stupefactie.
2. stare deprimanta care apare in unele psihoze, ducand la amutire si la imobilitate completa; stupor. (< franceza stupeur, limba latina stupor)