Tac
Definitie, sens si explicatie
1Tac1 interjectie (Adesea repetat) Cuvant care imita zgomotul produs prin lovirea unui obiect (de lemn). – Onomatopee.
2Tac2, tacuri, substantiv neutru Baston special de lemn, cu care jucatorii izbesc bilele la biliard; achiu2. – Din limba neogreaca: Takos.
3Tac substantiv (Moldova) achiu. (- de biliard.)
4Tac/tac-tac interjectie
5Tac substantiv neutru, plural tacuri
6Tac1 interj. (se foloseste, de obicei repetat, pentru a reda zgomotul loviturilor regulate intr-un obiect tare). /Onomat.
7Tac2 -uri n. (la biliard) Baston special de lemn, subtiat treptat spre un capat, cu care sunt lovite bilele. /<ngr. takos
8Tac (-curi), substantiv neutru – Baston de biliard.
Ngr. τάϰος (Candrea), probabil din limba italiana tacca sau creatie expresiva, ca sp. taco.
Ngr. τάϰος (Candrea), probabil din limba italiana tacca sau creatie expresiva, ca sp. taco.
9Tac interjectie – Exprima zgomotul produs de o lovitura sau de o bataie. – Varianta taca, tic(a).
Creatie expresiva, conform tac, pac; se foloseste mai ales in comp., tic-tac. – Derivat tacai (var. ticii), verb (a tacani, a palpita; a bate; a zvicni); tacaiala (var. ticiiala), substantiv feminin (faptul de a tacai; bataie); tacaitoare, substantiv masculin (sfrincioc mare, Lanius excubitor); tacaitura, substantiv feminin (ticait, palpitatie); tacani, verb (a tacai, a scoate zgomote caracteristice), cu sufix expresiv -ni; tacanitura, substantiv feminin (bataie, ticait).
Creatie expresiva, conform tac, pac; se foloseste mai ales in comp., tic-tac. – Derivat tacai (var. ticii), verb (a tacani, a palpita; a bate; a zvicni); tacaiala (var. ticiiala), substantiv feminin (faptul de a tacai; bataie); tacaitoare, substantiv masculin (sfrincioc mare, Lanius excubitor); tacaitura, substantiv feminin (ticait, palpitatie); tacani, verb (a tacai, a scoate zgomote caracteristice), cu sufix expresiv -ni; tacanitura, substantiv feminin (bataie, ticait).