Tamar
Definitie, sens si explicatie
1Tamar, tamare, substantiv neutru Unealta de care se servesc zidarii la caratul caramizilor, formata dintr-o scandura cu un suport in partea de jos si care se poarta in spate, legata cu niste franghii; targa (1). – Etimologie necunoscuta
2Tamar substantiv (rar) targa. (Cu -ul se cara caramizile pe schele.)
3Tamar substantiv neutru, plural tamare