Teoremă
Definitie, sens si explicatie
1Teorémă, teoreme, substantiv feminin (Matematica) Afirmatie al carei adevar se stabileste prin demonstratie. [Pronuntat: te-o-] – Din franceza Theorème.
2Teorema substantiv feminin (silabe te-o-), g.-d. art. teoremei; plural teoreme
3Teorémă -e f. 1) mat.
Adevar matematic care urmeaza sa fie demonstrat. -a lui Pitagora. 2) filoz.
Afirmatie care in cadrul unei teorii poate fi demonstrata in mod logic. [G.-d. Teoremei; Sil. Te-o-] /<ngr. theôrema, limba latina theorema, limba franceza: theoreme
Adevar matematic care urmeaza sa fie demonstrat. -a lui Pitagora. 2) filoz.
Afirmatie care in cadrul unei teorii poate fi demonstrata in mod logic. [G.-d. Teoremei; Sil. Te-o-] /<ngr. theôrema, limba latina theorema, limba franceza: theoreme
4Teorémă substantiv feminin (Filozofie) Afirmatie care poate fi demonstrata logic, plecand de la un sistem axiomatic, in cadrul unei teorii. ♦ (Matematica) Adevar matematic care poate fi demonstrat logic plecand de la fapte cunoscute. [Pronume te-o-. / conform franceza theorème, lat., limba greaca (veche) theorema].
5Teorémă substantiv feminin
1. adevar stiintific care poate fi stabilit prin demonstratie.
2. enunt care poate fi demonstrat prin rationament logic plecand de la fapte cunoscute sau de la ipoteze justificabile, incluse chiar in enunt. (< franceza theorème, lat., limba greaca (veche) theorema)
1. adevar stiintific care poate fi stabilit prin demonstratie.
2. enunt care poate fi demonstrat prin rationament logic plecand de la fapte cunoscute sau de la ipoteze justificabile, incluse chiar in enunt. (< franceza theorème, lat., limba greaca (veche) theorema)