Târșâi
Definitie, sens si explicatie
1Târsâi, tấrsai, verb Iv.
Tranzitiv A tari picioarele sau incaltamintea in mers, frecandu-le de pamant si producand un zgomot specific. ♦ Reflexiv A se tari (2). ♦ A trage dupa sine, frecand de pamant, tarand. [Varianta: (regional) Tarsi, tarsii verb Iv] – Conform: t a r i.
Tranzitiv A tari picioarele sau incaltamintea in mers, frecandu-le de pamant si producand un zgomot specific. ♦ Reflexiv A se tari (2). ♦ A trage dupa sine, frecand de pamant, tarand. [Varianta: (regional) Tarsi, tarsii verb Iv] – Conform: t a r i.
2Târsâi verb verifica cuvantul: tari.
3Târsâi verb verifica cuvantul: tari.
4Tarsai verb, indicativ si conjunctie: prezent 3 singular si plural tarsaie, imperfect 3 singular tarsaia; ger. tarsaind
5A Târsâi tarsai
1. tranzitiv (picioarele sau incaltamintea) A tari frecand de pamant cu zgomot.
2. intranzitiv (despre picioare sau despre incaltaminte) A produce un zgomot, taraindu-se de pamant. /tars + suf. -ai
1. tranzitiv (picioarele sau incaltamintea) A tari frecand de pamant cu zgomot.
2. intranzitiv (despre picioare sau despre incaltaminte) A produce un zgomot, taraindu-se de pamant. /tars + suf. -ai
6A Se Târsâi ma tarsai intranzitiv popular (despre persoane sau despre animale) A se misca greu cu trupul lipit de pamant; a se tari. /tars + sufix -ai