Umil -ă
Definitie, sens si explicatie
1Umil, -ă, umili, -e, adjectiv
1. Care are o atitudine modesta, de om simplu, sarac, fara pretentii; care are o atitudine supusa, ascultatoare, smerita.
2. (Despre manifestari ale oamenilor) Care arata, tradeaza, denota pe omul umil (1), caracteristic unui om umil. ♦ (Despre obiecte, locuri etcetera) Saracacios. – Din limba latina Humilis.
1. Care are o atitudine modesta, de om simplu, sarac, fara pretentii; care are o atitudine supusa, ascultatoare, smerita.
2. (Despre manifestari ale oamenilor) Care arata, tradeaza, denota pe omul umil (1), caracteristic unui om umil. ♦ (Despre obiecte, locuri etcetera) Saracacios. – Din limba latina Humilis.
2Umil adjectiv
1. verifica cuvantul: supus.
2. smerit, (familiar) spasit. (Avea o figura -.)
3. verifica cuvantul: servil.
4. verifica cuvantul: biet.
5. verifica cuvantul: ne-insemnat. (Detinea o functie -.)
6. verifica cuvantul: modest.
7. verifica cuvantul: saracacios.
8. mizerabil, sarac, saracacios. (Un interior -.)
1. verifica cuvantul: supus.
2. smerit, (familiar) spasit. (Avea o figura -.)
3. verifica cuvantul: servil.
4. verifica cuvantul: biet.
5. verifica cuvantul: ne-insemnat. (Detinea o functie -.)
6. verifica cuvantul: modest.
7. verifica cuvantul: saracacios.
8. mizerabil, sarac, saracacios. (Un interior -.)
3Umil adjectiv m., plural umili; f. singular umila, plural umile
4Umil -a (-i, -e) si adverbial 1) (despre persoane) Care vadeste un sentiment de inferioritate; plin de smerenie; smerit. 2) (despre persoane) Care are o atitudine simpla; lipsit de pretentii; modest. 3) (despre manifestari ale oamenilor) Care denota un comportament foarte respectuos; caracterizat prin supunere si prin modestie. Maniera -a. Voce -a. 4) rar (despre obiecte, incaperi, locuri etcetera) Care denota saracie; caracterizat prin saracie; saracacios. /<lat. humilis
5Umil, -ă adjectiv
1. (Despre oameni) Care are sentimentul, constiinta lipsei sale de valoare, a inferioritatii lui; smerit, modest.
2. (Figurat) Cu o infatisare neingrijita, urata. ♦ Neinsemnat; simplu, modest. ♦ Sarac, saracacios. [< limba latina humilis, conform limba italiana umile].
1. (Despre oameni) Care are sentimentul, constiinta lipsei sale de valoare, a inferioritatii lui; smerit, modest.
2. (Figurat) Cu o infatisare neingrijita, urata. ♦ Neinsemnat; simplu, modest. ♦ Sarac, saracacios. [< limba latina humilis, conform limba italiana umile].
6Umil, -ă adjectiv
1. care are sentimentul, constiinta lipsei sale de valoare, a inferioritatii lui; smerit, modest.
2. (figurativ) cu o infatisare neingrijita, urata. ♢ neinsemnat; simplu, modest. ♢ sarac, saracacios. (< limba latina humilis)
1. care are sentimentul, constiinta lipsei sale de valoare, a inferioritatii lui; smerit, modest.
2. (figurativ) cu o infatisare neingrijita, urata. ♢ neinsemnat; simplu, modest. ♢ sarac, saracacios. (< limba latina humilis)