Vacant -ă
Definitie, sens si explicatie
1Vacant, -ă, vacanti, -te, adjectiv
1. (Despre posturi, functii etcetera) Care nu este ocupat de nimeni, fara titular; liber.
2. (Jur.; despre succesiuni) Care este disponibil si nereclamat de mostenitori. – Din franceza Vacant, limba latina Vacans, -ntis.
1. (Despre posturi, functii etcetera) Care nu este ocupat de nimeni, fara titular; liber.
2. (Jur.; despre succesiuni) Care este disponibil si nereclamat de mostenitori. – Din franceza Vacant, limba latina Vacans, -ntis.
2Vacant antonim: ocupat
3Vacant adjectiv disponibil, liber, neocupat. (Un post -.)
4Vacant adjectiv m., plural vacanti; f. singular vacanta, plural vacante
5Vacant, -ă adjectiv
1. Neocupat de nimeni; liber.
2. (Despre o succesiune) Care nu este reclamata de succesori, desi s-a deschis. [< franceza vacant, conform limba latina vacans].
1. Neocupat de nimeni; liber.
2. (Despre o succesiune) Care nu este reclamata de succesori, desi s-a deschis. [< franceza vacant, conform limba latina vacans].
6Vacant, -ă adjectiv
1. (despre un post, o functie) neocupat; liber.
2. (despre o succesiune) care nu este reclamata de succesori (2). (< franceza vacant, limba latina vacans)
1. (despre un post, o functie) neocupat; liber.
2. (despre o succesiune) care nu este reclamata de succesori (2). (< franceza vacant, limba latina vacans)