Vierșun
Definitie, sens si explicatie
1Viersun substantiv neutru (regional) ramasag.
2Viersun substantiv neutru – Prinsoare, ramasag.
Origine incerta.
Ar putea proveni din limba latina versĭonem, probabil cu sensul de „schimbare”, ca in versūra.
Trebuie sa se tina cont ca e cuvint cuvant invechit, care apare numai la Dosoftei, autor la care abunda improprietatile; astfel ca e posibil ca glosarea propusa de noi, care este in general acceptata, sa nu fie exacta. – Derivat inversuna (var. invi(e)rsuna), verb reflexiv (a se indirji, a se incapatina), cuvint explicat uneori prin limba latina inversionāre (Pascu, Rtim., 26), prin mag. gerjszteni „a excita”, imposibil fonetic (Cihac, Ii, 509), si prin mag. verseny „lupta” (Puscariu, Lat. ti, 67; Dar), care si mai putin se potriveste fonetic.
Origine incerta.
Ar putea proveni din limba latina versĭonem, probabil cu sensul de „schimbare”, ca in versūra.
Trebuie sa se tina cont ca e cuvint cuvant invechit, care apare numai la Dosoftei, autor la care abunda improprietatile; astfel ca e posibil ca glosarea propusa de noi, care este in general acceptata, sa nu fie exacta. – Derivat inversuna (var. invi(e)rsuna), verb reflexiv (a se indirji, a se incapatina), cuvint explicat uneori prin limba latina inversionāre (Pascu, Rtim., 26), prin mag. gerjszteni „a excita”, imposibil fonetic (Cihac, Ii, 509), si prin mag. verseny „lupta” (Puscariu, Lat. ti, 67; Dar), care si mai putin se potriveste fonetic.