Violență
Definitie, sens si explicatie
1Violénță, violente, substantiv feminin
1. Însusirea, caracterul a ceea ce este violent (1); putere mare, intensitate, tarie.
2. Lipsa de stapanire in vorbe sau in fapte; vehementa, furie.
3. Faptul de a intrebuinta forta brutala; constrangere, violentare; siluire; incalcare a ordinii legale. ♦ Fapta violenta, impulsiva. [Pronuntat: -vi-o-] – Din franceza Violence, limba latina Violentia, limba italiana Violenza.
1. Însusirea, caracterul a ceea ce este violent (1); putere mare, intensitate, tarie.
2. Lipsa de stapanire in vorbe sau in fapte; vehementa, furie.
3. Faptul de a intrebuinta forta brutala; constrangere, violentare; siluire; incalcare a ordinii legale. ♦ Fapta violenta, impulsiva. [Pronuntat: -vi-o-] – Din franceza Violence, limba latina Violentia, limba italiana Violenza.
2Violenta antonim: nonviolenta
3Violénță substantiv
1. agresivitate, brutalitate, duritate, impulsivitate, nestapanire. (O - temperamentala.)
2. verifica cuvantul: rautate.
3. verifica cuvantul: forta.
4. verifica cuvantul: vehementa.
5. im-petuozitate, infocare, vehementa. (Se apara, riposteaza cu -.)
6. verifica cuvantul: intensitate.
1. agresivitate, brutalitate, duritate, impulsivitate, nestapanire. (O - temperamentala.)
2. verifica cuvantul: rautate.
3. verifica cuvantul: forta.
4. verifica cuvantul: vehementa.
5. im-petuozitate, infocare, vehementa. (Se apara, riposteaza cu -.)
6. verifica cuvantul: intensitate.
4Violénță substantiv verifica cuvantul: stridenta.
5Violenta substantiv feminin (silabe vi-o-), g.-d. art. violentei; plural violente
6Violénță -e f. 1) Faptul de a viola; aplicare a fortei fizice. 2) Forta brutala de oprimare. Act de -. 3) Pornire naturala de a-si exprima in mod brutal sentimentele. - verbala. 4) Forta brutala (a unui lucuru sau fenomen). -a vantului. /<fr. violence, limba latina violentia, limba italiana violenza
7Violénță substantiv feminin
1. Însusirea a ceea ce este violent; tarie, intensitate; vehementa; acuitate.
2. Nestapanire de sine.
3. Brutalitate; siluire fizica.
4. (Jur.) Orice constrangere a liberei vointe; incalcare a ordinii legale. [Pronume vi-o-, plural -te. / conform franceza violence, limba italiana violenza, limba latina violentia].
1. Însusirea a ceea ce este violent; tarie, intensitate; vehementa; acuitate.
2. Nestapanire de sine.
3. Brutalitate; siluire fizica.
4. (Jur.) Orice constrangere a liberei vointe; incalcare a ordinii legale. [Pronume vi-o-, plural -te. / conform franceza violence, limba italiana violenza, limba latina violentia].
8Violénță substantiv feminin
1. insusirea a ceea ce este violent; tarie, intensitate; vehementa; acuitate.
2. lipsa de stapanire de sine; impulsivitate, brutalitate; siluire.
3. folosirea fortei in relatiile interumane sau interstatale. o teoria ĕi = teorie sociologica potrivit careia inegalitatea sociala isi are geneza in folosirea, pe o anumita treapta a dezvoltarii, a violentei de catre unii oameni impotriva altora.
4. (jur.) orice constrangere a liberei vointe; incalcare a ordinii legale. (< franceza violence, limba latina violentia, limba italiana violenza)
1. insusirea a ceea ce este violent; tarie, intensitate; vehementa; acuitate.
2. lipsa de stapanire de sine; impulsivitate, brutalitate; siluire.
3. folosirea fortei in relatiile interumane sau interstatale. o teoria ĕi = teorie sociologica potrivit careia inegalitatea sociala isi are geneza in folosirea, pe o anumita treapta a dezvoltarii, a violentei de catre unii oameni impotriva altora.
4. (jur.) orice constrangere a liberei vointe; incalcare a ordinii legale. (< franceza violence, limba latina violentia, limba italiana violenza)