încercui
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽncercui, incercuiesc, verb Iv.
Tranzitiv A strange (ca) intr-un cerc; a inconjura din toate partile. ♦ A face, a trasa cercuri (in jurul a ceva). – ÃŽn + cerc + sufix -ui.
Tranzitiv A strange (ca) intr-un cerc; a inconjura din toate partile. ♦ A face, a trasa cercuri (in jurul a ceva). – ÃŽn + cerc + sufix -ui.
2ÃŽncercui verb tr. a strange ca intr-un cerc; a inconjura din toate partile; (figurativ) a impresura. (dupa franceza encercler)
3ÃŽncercui verb
1. a impresura, a inconjura, a invalui, (invechit si popular) a cuprinde, (invechit) a impre-jura. (L-au - pe dusman.)
2. verifica cuvantul: asedia.
3. verifica cuvantul: incon-jura.
1. a impresura, a inconjura, a invalui, (invechit si popular) a cuprinde, (invechit) a impre-jura. (L-au - pe dusman.)
2. verifica cuvantul: asedia.
3. verifica cuvantul: incon-jura.
4Incercui verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural incercuiesc, imperfect 3 singular incercuia; conjunctie: prezent 3 singular si plural incercuiasca
5A ÃŽncercui -iesc tranzitiv 1) A inconjura cu un cerc; a strange intr-un cerc. - un poloboc. 2) A cuprinde din toate partile (ca intr-un cerc); a inconjura; a imprejmui; a impresura. 3) (fortificatii, trupe inamice etcetera) A inconjura pentru a scoate din lupta; a impresura. /in + cerc + suf. -ui
6ÃŽncercui verb Iv tr.
A strange ca intr-un cerc; a inconjura din toate partile; (figurat) a impresura. [Pronume -cu-i, p.i. -iesc. / < in- + Cerc, conform franceza encercler].
A strange ca intr-un cerc; a inconjura din toate partile; (figurat) a impresura. [Pronume -cu-i, p.i. -iesc. / < in- + Cerc, conform franceza encercler].