înclinare
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽnclinare, inclinari, substantiv feminin Actiunea de a (se) inclina si rezultatul ei. ♦ (Geom.) ÃŽnclinatie. ♦ Figurativ Vocatie, dispozitie; inclinatie. – Verifica cuvantul: Inclina.
2ÃŽnclinare substantiv
1. (invechit) piezisime. (Grad de -.)
2. verifica cuvantul: inclinatie.
3. (Astron., Geogr.) inclinatie, (invechit) plecare. (- acului magnetic.)
4. verifica cuvantul: aplecare.
5. verifica cuvantul: povarnire.
6. verifica cuvantul: strambare.
7. verifica cuvantul: prosternare.
8. verifica cuvantul: aptitudine.
9. verifica cuvantul: simt.
10. verifica cuvantul: tendinta.
1. (invechit) piezisime. (Grad de -.)
2. verifica cuvantul: inclinatie.
3. (Astron., Geogr.) inclinatie, (invechit) plecare. (- acului magnetic.)
4. verifica cuvantul: aplecare.
5. verifica cuvantul: povarnire.
6. verifica cuvantul: strambare.
7. verifica cuvantul: prosternare.
8. verifica cuvantul: aptitudine.
9. verifica cuvantul: simt.
10. verifica cuvantul: tendinta.
3Inclinare substantiv feminin, g.-d. art. inclinarii; plural inclinari
4ÃŽnclinare substantiv feminin Actiunea de a (se) inclina si rezultatul ei. ♦ (Figurat) Atractie, inclinatie. ♦ (Geom.) ÃŽnclinatie. [Varianta inclinare substantiv feminin / < Inclina].