încârliga
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽncârliga, incarlig, verb I. Tranzitiv si reflexiv A (se) face ca un carlig, a (se) indoi, a (se) incovoia. ♦ A (se) incolaci. – ÃŽn + carlig.
2Încârliga verb
1. verifica cuvantul: incovriga.
2. verifica cuvantul: incolaci.
1. verifica cuvantul: incovriga.
2. verifica cuvantul: incolaci.
3Incarliga verb, indicativ prezent 1 singular incarlig, 3 singular si plural incarliga
4A Încârliga incarlig tranzitiv A face sa se incarlige. /in + carlig