înstruna
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽnstruna, instrun, verb I. Tranzitiv
1. A acorda un instrument muzical cu coarde.
2. A strange un animal de calarie cu chingile sau cu fraul; a struni. ♦ Figurativ A retine de la o actiune; a stavili, a infrana, a struni. [Prez. indicativ si: instrunez] – ÃŽn + struna.
1. A acorda un instrument muzical cu coarde.
2. A strange un animal de calarie cu chingile sau cu fraul; a struni. ♦ Figurativ A retine de la o actiune; a stavili, a infrana, a struni. [Prez. indicativ si: instrunez] – ÃŽn + struna.
2ÃŽnstruna verb
1. (Muzica) a acorda, (rar) a struni. (A - vioara.)
2. verifica cuvantul: incorda.
1. (Muzica) a acorda, (rar) a struni. (A - vioara.)
2. verifica cuvantul: incorda.
3Instruna verb, indicativ prezent 1 singular instrun/instrunez, 3 singular si plural instruna/instruneaza
4A ÃŽnstruna instrun tranzitiv 1) (instrumente muzicale cu coarde) A face sa produca sunetele necesare prin intinderea sau slabirea strunelor; a potrivi; a acorda. 2) (sfori, franghii, cabluri) A intinde ca pe o struna. 3) (animale de calarie) A stapani prin strangerea chingilor sau a fraului; a struni. 4) fig. (persoane) A constrange sa urmeze calea cea dreapta. /in + struna