întreg -eagă
Definitie, sens si explicatie
1Întrég, -eagă, intregi, adjectiv
1. Tot, complet, din care nu s-a luat nimic. ♢ Locutiune adverb Pe de-a-ntregul = in intregime; peste tot, pe toata suprafata. ♦ (Mat.; substantivat, m.) Unitate nefractionata. ♦ Neinceput, neatins, din care nu lipseste nimic.
2. Teafar, sanatos, nevatamat. ♦ Figurativ Neclintit, integru.
3. (Despre notiuni temporale) Deplin, complet.
4. (Matematica) Care se poate obtine prin adunarea repetata a numarului unu cu el insusi. – Limba Latina Integer, -gra.
1. Tot, complet, din care nu s-a luat nimic. ♢ Locutiune adverb Pe de-a-ntregul = in intregime; peste tot, pe toata suprafata. ♦ (Mat.; substantivat, m.) Unitate nefractionata. ♦ Neinceput, neatins, din care nu lipseste nimic.
2. Teafar, sanatos, nevatamat. ♦ Figurativ Neclintit, integru.
3. (Despre notiuni temporale) Deplin, complet.
4. (Matematica) Care se poate obtine prin adunarea repetata a numarului unu cu el insusi. – Limba Latina Integer, -gra.
2Întreg antonim: parte, mutilat, neteafar, schilod
3Întrég adjectiv , substantiv I. adjectiv
1. verifica cuvantul: complet.
2. complet, integral. (Textul intreg al nuvelei.)
3. verifica cuvantul: exhaustiv.
4. verifica cuvantul: total.
5. verifica cuvantul: implinit.
6. deplin, implinit, incheiat. (Au trecut zece ani intregi.)
7. bun, plin. (O zi intreaga a tot muncit.)
8. rotund. (Cifra intreaga.)
9. tot. (Întreaga tara.)
10. verifica cuvantul: deplin.
11. verifica cuvantul: plin.
12. intact, neatins, nestirbit, (popular) nestricat. (Paharul a ramas intreg dupa cadere.)
13. verifica cuvantul: neinceput.
14. verifica cuvantul: teafar.
15. verifica cuvantul: normal. Ii. substantiv verifica cuvantul: ansamblu.
1. verifica cuvantul: complet.
2. complet, integral. (Textul intreg al nuvelei.)
3. verifica cuvantul: exhaustiv.
4. verifica cuvantul: total.
5. verifica cuvantul: implinit.
6. deplin, implinit, incheiat. (Au trecut zece ani intregi.)
7. bun, plin. (O zi intreaga a tot muncit.)
8. rotund. (Cifra intreaga.)
9. tot. (Întreaga tara.)
10. verifica cuvantul: deplin.
11. verifica cuvantul: plin.
12. intact, neatins, nestirbit, (popular) nestricat. (Paharul a ramas intreg dupa cadere.)
13. verifica cuvantul: neinceput.
14. verifica cuvantul: teafar.
15. verifica cuvantul: normal. Ii. substantiv verifica cuvantul: ansamblu.
4Intreg adjectiv m., f. intreaga, g.-d. art. intregii; plural m. si feminin: intregi
5Întrég1 -gi m. matematica Numar fara unitati fractionare. Trei -gi si doua zecimi. [Silabe In-treg] /<lat. integer, -gra
6Întrég2 -eaga (-egi) 1) A carui integritate nu este atinsa; integral. Paine -eaga.
Lan -.
Text -. ♢ Numar - numar care nu contine o fractie. 2) (mai ales inaintea cuvantului determinat) Care cuprinde ceva in totalitatea sa; caruia nu-i lipseste nimic; tot; deplin; complet. - satul. -eaga scoala. - echipajul. -eaga livada. ♢ Pe de-a-ntregul in intregime; cu totul. 3) (despre unitati de timp) Care dureaza de la inceput pana la sfarsit; tot. Anul -.
Noaptea -eaga. 4) (despre persoane) Care nu are infirmitati (fizice sau psihice); fara nici o leziune; teafar. Om -. ♢ Cu mintea -eaga (sau - la minte) sanatos din punct de vedere psihic. /<lat. integer, -gra
Lan -.
Text -. ♢ Numar - numar care nu contine o fractie. 2) (mai ales inaintea cuvantului determinat) Care cuprinde ceva in totalitatea sa; caruia nu-i lipseste nimic; tot; deplin; complet. - satul. -eaga scoala. - echipajul. -eaga livada. ♢ Pe de-a-ntregul in intregime; cu totul. 3) (despre unitati de timp) Care dureaza de la inceput pana la sfarsit; tot. Anul -.
Noaptea -eaga. 4) (despre persoane) Care nu are infirmitati (fizice sau psihice); fara nici o leziune; teafar. Om -. ♢ Cu mintea -eaga (sau - la minte) sanatos din punct de vedere psihic. /<lat. integer, -gra
7Intreg (intreaga), adjectiv –
1. Teafar, sanatos. –
2. Neatins, din care nu lipseste nimic. –
3. Ferm, integru. –
4. Complet, tot, din care nu s-a luat nimic. –
5. (Substantiv neutru:) Numar intreg. –
6. (Substantiv neutru:) Totalitate, ansamblu. – Mr. (i)ntreg, megl. antreg, istr. antreg.
Limba Latina integrum (Diez, I, 238; Puscariu 892; Candrea-dens., 886; Rew 4479; Dar), conform limba italiana intero (piem. intręk, ligur. intriegu, verifica cuvantul: sard. intreu), verifica cuvantul: franceza entre „robust”, (Morawski, Melanges A. Thomas, Paris 1927, p. 305), franceza entier, sp. entero, port. enteiro.
Pentru schimbarea de accent, conform Rosetti, I,
51. Este dublet al lui integru, adjectiv , din acelasi etimon limba latina (secolul Xix).
Derivat neintreg, adjectiv (incomplet; fricos); intregime, substantiv feminin (totalitate, integritate); intregie, substantiv feminin (invechit, integritate); intregiune (var. intregaciune, intregatate), substantiv feminin (invechit, integritate, plenitudine); intregi, verb (a completa; a sfirsi, a termina); intregitor, adjectiv (care intregeste).
1. Teafar, sanatos. –
2. Neatins, din care nu lipseste nimic. –
3. Ferm, integru. –
4. Complet, tot, din care nu s-a luat nimic. –
5. (Substantiv neutru:) Numar intreg. –
6. (Substantiv neutru:) Totalitate, ansamblu. – Mr. (i)ntreg, megl. antreg, istr. antreg.
Limba Latina integrum (Diez, I, 238; Puscariu 892; Candrea-dens., 886; Rew 4479; Dar), conform limba italiana intero (piem. intręk, ligur. intriegu, verifica cuvantul: sard. intreu), verifica cuvantul: franceza entre „robust”, (Morawski, Melanges A. Thomas, Paris 1927, p. 305), franceza entier, sp. entero, port. enteiro.
Pentru schimbarea de accent, conform Rosetti, I,
51. Este dublet al lui integru, adjectiv , din acelasi etimon limba latina (secolul Xix).
Derivat neintreg, adjectiv (incomplet; fricos); intregime, substantiv feminin (totalitate, integritate); intregie, substantiv feminin (invechit, integritate); intregiune (var. intregaciune, intregatate), substantiv feminin (invechit, integritate, plenitudine); intregi, verb (a completa; a sfirsi, a termina); intregitor, adjectiv (care intregeste).