învinui
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽnvinui, invinuiesc, verb Iv.
Tranzitiv si reflexiv A (se) considera vinovat; a (se) invinovati; a (se) acuza. ♦ Tranzitiv Prin specializare: A acuza pe cineva in fata unei instante judecatoresti; a inculpa. – ÃŽn + vina + sufix -ui.
Tranzitiv si reflexiv A (se) considera vinovat; a (se) invinovati; a (se) acuza. ♦ Tranzitiv Prin specializare: A acuza pe cineva in fata unei instante judecatoresti; a inculpa. – ÃŽn + vina + sufix -ui.
2A (se) invinui antonim: a (se) justifica
3A invinui antonim: a dezvinovati, a indreptati
4ÃŽnvinui verb verifica cuvantul: acuza.
5Invinui verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural invinuiesc, imperfect 3 singular invinuia; conjunctie: prezent 3 singular si plural invinuiasca
6A ÃŽnvinui -iesc tranzitiv A socoti vinovat; a acuza. /in + vina