ține
Definitie, sens si explicatie
1Ține, tin, verb Iii. I. Tranzitiv
1. A avea ceva in mana (sau in brate etcetera) si a nu lasa sa scape. ♢ Expresie A-i tine (cuiva) lumanarea (sau lumina) = A) a fi nas cuiva la cununie; B) a sta langa cineva in ultimele clipe ale vietii cu o lumanare aprinsa in mana (dupa un vechi obicei crestin).
A-i tine (cuiva) cununa = a fi nas (cuiva) la cununie.
A tine franele tarii (sau imparatiei etcetera) = a conduce, a stapani, a guverna o tara etcetera A tine pe cineva (sau ceva) in mana = a avea pe cineva (sau ceva) in puterea sa, a dispune de cineva (sau de ceva) dupa bunul plac; a avea pe cineva (sau ceva) la mana.
A tine ursita (sau soarta) cuiva (in mana) = a fi stapan pe viata cuiva si a dispune de ea dupa bunul sau plac. ♢ (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”, „de dupa” sau „pe dupa”, arata partea de care se apuca) Ținem pe bunic de mana. (Refl. recipr.) Mergeau tinandu-se de mana. ♢ Intranzitiv (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”, arata partea sau capatul de care e apucat un obiect sau chiar obiectul insusi) Ține de nuia. ♦ (La imper.) Ia! primeste! ♦ (Determinat prin „in brate” sau „imbratisat”) A cuprinde pe cineva cu bratele in semn de dragoste, de prietenie; a imbratisa. ♦ (Determinat prin „in mana”) A manui o arma, o unealta, un instrument etcetera ♦ (La volei, polo pe apa etcetera; in expresie) A tine mingea = a opri mingea in maini mai mult timp decat este regulamentar, inainte de a o pasa sau de a o trimite adversarului.
2. A sustine un obiect greu (ridicat de la pamant) si a nu-l lasa sa cada.
3. A sprijini pe cineva sa nu cada. ♦ Intranzitiv A nu lasa ca ceva care atarna sau pluteste sa cada sau sa se scufunde.
4. A cuprinde, a purta, prin extensiune a suporta. ♢ Expresie A nu-l (mai) tine pe cineva pamantul = a nu mai putea fi suportat din cauza rautatii, faradelegilor etcetera A nu-l (mai) tine pe cineva locul = a nu mai putea de bucurie, de nerabdare etcetera A nu-l mai tine (pe cineva) pielea = a fi foarte fericit, foarte mandru. Ii.
1. Reflexiv A se prinde cu mainile de ceva sau de cineva. ♦ A apasa, a comprima o parte a corpului (pentru a-i incetini functia, a potoli o senzatie dureroasa etcetera). ♦ A se mentine intr-un loc, a nu se prabusi, a nu cadea de undeva.
Se tine tare in sa.
2. Reflexiv A fi prins sau fixat usor de ceva, a fi legat prea slab de ceva.
Se tinea numai intr-un cui. ♦ Intranzitiv si reflexiv A fi bine fixat sau intepenit undeva (si a nu se desface, a nu se desprinde, a nu ceda).
Cuiul (se) tine bine.
3. Reflexiv (Cu determinari introduse prin prep. „de” sau „dupa”) A merge in urma cuiva, pasind cat mai aproape de el si a nu-l parasi nici o clipa; prin extensiune a fi mereu impreuna cu cineva, a fi nelipsit de langa cineva. ♦ A sta mereu in drumul, in preajma sau in urma cuiva, staruind cu o rugaminte; a urmari pe cineva cu staruintele sale, cu insistentele sale pentru a-i castiga simpatia, dragostea. ♦ A se lua dupa cineva, a imita pe cineva, a lua ca exemplu, ca model pe cineva.
4. Reflexiv (Cu determinari modale) A urma unul dupa altul, a se insirui.
Automobilele se tineau lant.
5. Reflexiv A se indeletnici mult (sau numai) cu..., a se preocupa neintrerupt (sau numai) de..., a nu se lasa de... ♢ Expresie A se tine de ale sale = a-si vedea de treaba.
6. Intranzitiv si reflexiv A face parte integranta dintr-un tot; (despre unelte) a face parte dintr-un sortiment, dintr-o garnitura etcetera ♦ A face parte din bunurile cuiva, a apartine cuiva.
7. Intranzitiv A se referi la..., a fi in legatura cu..., a face parte din... ♦ A fi de datoria, de competenta cuiva; a privi, a interesa pe cineva.
8. Intranzitiv A fi legat sufleteste de ceva: prin extensiune a avea pentru cineva o afectiune puternica, a iubi pe cineva. ♦ (Cu determinari introduse prin prep. „cu”) A lua apararea sau partea cuiva, a sustine pe cineva, a fi de partea cuiva.
9. Intranzitiv (Urmat de un verb la conjunctiv) A dori mult ca ceva sa se intample, sa se faca sau sa fie; a simti imboldul de a face ceva. Iii.
1. Tranzitiv A face ca trupul (sau o anumita parte a lui) sa stea mai mult timp intr-o anumita pozitie sau atitudine. ♢ Expresie A tine nasul sus sau (refl.) a se tine cu nasul pe sus = a fi obraznic, increzut, pretentios.
A tine capul sus sau (refl.) a se tine cu capul pe sus = a fi mandru, orgolios. ♦ (Popular) A se uita fix la cineva sau ceva.
2. Tranzitiv A face pe cineva sau ceva sa stea un timp oarecare intr-un anumit loc. ♦ Expresie A tine (pe cineva sau ceva) in evidenta = a avea (pe cineva sau ceva) in vedere; a da o atentie deosebita.
A tine (ceva) in suspensie = a nu se pronunta sau a nu se hotari (asupra unui lucru). ♦ A da cuiva locuinta, salas, cazare; a nu lasa (pe cineva) sa plece in alta parte. ♦ (Cu determinari introduse prin prep. „la” sau „in”) A sili, a forta pe cineva sa stea intr-un anumit loc. ♢ Expresie A tine (pe cineva) la pastrama = a lasa pe cineva sa rabde de foame. ♦ A lipsi pe cineva de libertate, a-l face sa stea inchis, legat.
3. Tranzitiv A face ca cineva sau ceva sa nu se poata misca din loc (prinzandu-l cu mainile sau legandu-l); a imobiliza. ♢ Expresie A tine pe cineva sub papuc (sau sub picior) = a stapani, a domina pe cineva.
4. Tranzitiv A face ca cineva sau ceva sa stea sau sa ramana un timp oarecare intr-o anumita stare; a mentine.
5. Tranzitiv (Cu determinarile „pe loc” sau „in loc”) A opri pe cineva sau ceva din mersul sau, facandu-l sa ramana pe loc, a-l impiedica sa-si urmeze drumul. ♢ Expresie A-i tine cuiva drumul (sau calea) = A) a opri pe cineva din drumul sau, impiedicandu-l sa treaca inainte; a sta in calea cuiva; B) a pandi trecerea cuiva, a astepta pe cineva in drum si a-l opri pentru a-i adresa o rugaminte; C) (popular) a urmari pe cineva in mod insistent (pentru a-i castiga bunavointa, dragostea); a fi mereu in calea cuiva.
A tine drumul (sau calea, drumurile) = A) a practica talharia la drumul mare; B) a umbla fara rost, haimana. (Popular) A-i tine cuiva drumul legat = a impiedica actiunile cuiva, libertatea cuiva.
A tine (pe cineva) de vorba = a sta de vorba cu cineva (nelasandu-l sa-si vada de lucru).
6. Tranzitiv A face pe cineva sa astepte.
7. Reflexiv (Rar) A sta mai mult timp intr-un anumit loc. ♢ Expresie A se tine in rezerva (sau la o parte, la distanta) = a nu lua parte la ceva, a se abtine de la ceva.
A se tine sufletul in cineva = a fi viu, a trai. ♦ (Popular) A-si duce traiul, a vietui, a trai (undeva).
8. Reflexiv A sta intr-o anumita pozitie, a lua sau a avea o anumita atitudine sau tinuta.
Se tinea drept. ♢ Expresie A nu se mai (putea) tine pe (sau in) picioare = a cadea (de osteneala, de somn, de boala etcetera).
9. Reflexiv (Pop., determinat prin „mandru”, „mare”, „tare” sau un echivalent al acestora) A fi mandru, increzut; a se mandri, a-si lua aere de superioritate, a face pe grozavul.
10. Tranzitiv A infrana, a stapani, a domina un sentiment, o pornire etcetera Abia isi tine lacrimile. (Refl.) (Urmat de un verb la conjunctiv in forma negativa) De-abia se tine sa nu rada. ♢ Expresie A-si tine firea = a-si pastra linistea, calmul, cumpatul; a se stapani. ♦ (Urmat de un verb la conjunctiv sau de determinari introduse prin prep. „de”, „de la”) A opri pe cineva de la ceva, a impiedica pe cineva sa faca ceva; a retine. Iv.
1. Tranzitiv A pastra un lucru intr-un anumit loc (pentru a-l pune la adapost sau a-l avea la indemana in caz de trebuinta). ♦ A pastra mult timp un lucru pentru a se folosi de el in viitor. ♦ (Construit cu un complement in dativ sau introdus prin prep. „pentru”) A opri, a rezerva un lucru pentru cineva. ♦ A pastra un anumit timp un obiect primit de la cineva in acest scop. ♦ A opri ceva (ce nu-i apartine) la sine sau pentru sine; a retine pe nedrept.
2. Tranzitiv A nu lasa ca ceva sa dispara, sa se distruga, sa se altereze etcetera; a pastra neatins si neschimbat, a conserva. ♢ Expresie A tine legatura cu cineva = a ramane in (stransa) legatura cu cineva, a pastra legatura cu cineva.
A tine cuiva (sau, reg., a tine pe cineva) manie (sau pizma, suparare, alean) = a purta cuiva ura, suparare etcetera, a ramane manios pe cineva mai mult timp, a nu ierta pe cineva.
A tine taina (sau secretul) sau a tine (ceva) secret = a ascunde, a nu dezvalui, a nu da pe fata, a nu destainui un secret.
A tine minte = a nu uita (ceva), a-si aminti de... ♦ A cruta, a nu distruge. ♦ (Popular) A pastra cuiva dragoste, a nu parasi pe cineva.
3. Tranzitiv A pastra o stare sau o calitate vreme mai indelungata. ♢ Expresie A-i tine cuiva cald (sau, instranzitiv, de cald) = a-i fi cuiva de folos, a-i prinde bine. (Intranz.) A-i tine (cuiva) de frig = a apara de frig.
A-i tine (cuiva) de foame (sau de sete) = a satura (inlocuind alta hrana mai potrivita).
A tine (cuiva) de urat = a sta impreuna cu cineva vorbindu-i, distrandu-l pentru a-i alunga singuratatea sau plictiseala.
4. Tranzitiv A urma mereu acelasi drum (sau aceeasi cale, aceeasi directie), a nu se abate din drum; a umbla intr-un anumit loc; prin extensiune a merge (sau a o lua) pe un anumit drum; (despre drumuri) a merge, a strabate, a trece printr-un loc. (Refl.) (Determinat prin „de drum”) Ține-te de drumul acesta pana acasa. ♢ Expresie (invechit) A tine marea sau (intranz.) a tine spre plina mare = a naviga in larg.
5. Tranzitiv A respecta cu strictete, a implini intocmai; a pazi (o norma, o invoiala, un angajament, o lege). ♦ A sarbatori, a praznui, a cinsti (o zi de sarbatoare). ♢ Expresie A tine zile pentru cineva = a posti ca sa-i mearga cuiva bine, sa i se implineasca o dorinta. ♦ Reflexiv A persevera in..., a nu se indeparta de..., a nu se abate de la..., a ramane consecvent cu... ♢ Expresie (Intranz.) A tine la vorba sa = a ramane nestramutat intr-o hotarare, a nu reveni asupra celor spuse, a nu-si schimba hotararea.
6. Reflexiv si instranzitiv (De obicei cu determinarile „bine”, „tare”, „darz”) A se mentine in conditii bune, a nu se da batut, a nu se lasa induplecat; a rezista. ♢ Expresie (Refl.) A se tine (sau, tranz., a tine pe cineva) treaz = a ramane (sau a determina pe cineva sa ramana) treaz, a nu (se) lasa sa fie prins de somn. (Refl.) A se tine gata = a sta pregatit (pentru a face ceva). (Refl.) Ține-te (sau te tine) bine sau (intranz.) tine bine! formula de indemn si de incurajare. (Refl.) Sa se tina bine! formula de amenintare. ♦ Intranzitiv A rezista la o incercare sau la o proba, a suporta ceva.
Calul tine la galop.
7. Reflexiv si tranz.
A se afla sau a face sa se afle in deplina sanatate si putere. ♢ Expresie A (se) tine viu (sau in viata, cu zile etcetera) = a (se) mentine in viata; a trai sau a face sa traiasca. ♦ Reflexiv A se pastra, a se conserva. V. Tranzitiv
1. A ocupa, a avea (un loc). ♢ Expresie A tine loc de... = a face serviciul de..., a indeplini functia de..., a servi drept..., a fi intrebuintat ca...
2. A stapani (un loc). ♦ A apara un loc de invazia dusmanului, a opri (cu armele) intrarea intr-un loc.
3. A avea (pe cineva) in serviciul sau.
4. A avea sub conducerea, directia sau administratia sa; a fi insarcinat cu o functie (si a o exercita). ♢ Expresie A tine casa (sau contabilitatea) = a fi casier (sau contabil.
A tine socotelile = a fi insarcinat cu socoteala intrarii si iesirii banilor intr-o intreprindere.
5. A poseda animale si a le creste (pentru folosul pe care-l dau).
6. A avea in posesiune o intreprindere; a avea in folosinta pe timp limitat o proprietate; a detine (in calitate de chirias, de arendas).
7. (Popular) A avea de vanzare (o marfa in pravalie). Vi. Tranzitiv
1. A suporta toata cheltuiala necesara intretinerii unei case, unei gospodarii etcetera ♢ Expresie A tine casa (cu cineva) = a convietui cu cineva (in calitate de sot si sotie).
A tine casa mare = a duce trai bogat, luxos.
A tine casa (sau masa) deschisa = a primi bucuros si des multi oaspeti.
A-si tine rangul = a avea un fel de viata potrivit cu rangul pe care il ocupa. ♦ A da cuiva cele necesare pentru a trai (mai ales hrana); a intretine. ♢ Expresie A tine (pe cineva) la scoala (sau la studii) = a trimite (pe cineva) la scoala, suportand cheltuielile necesare. ♦ Tranzitiv si reflexiv (Urmat de determinari introduse prin prep. „cu”) A (se) hrani. ♢ Expresie (Tranzitiv) A-si tine capul (sau viata, zilele, sufletul) cu... = a se hrani, a trai cu... ♦ Reflexiv A face fata cheltuielilor necesare vietii; a se intretine, a trai.
2. A purta cuiva de grija, a avea grija de cineva, a ingriji pe cineva. ♢ Expresie A tine pe cineva ca pe (sau in) palma = a ingriji pe cineva cu cea mai mare dragoste, implinindu-i-se toate dorintele.
A tine bine = a pastra in stare buna, in ordine deplina, a intretine bine.
3. (Popular) A fi casatorit cu cineva. ♦ (Construit cu dat. pronume) A avea un amant. ♦ Reflexiv recipr.
A avea cu cineva relatii de dragoste (in afara casatoriei), a trai cu cineva (in concubinaj). Vii.
1. Intranzitiv A dura, a dainui. ♦ (Despre provizii) A ajunge (pentru un timp oarecare), a nu se termina (mai mult timp).
2. Tranzitiv (Despre boli sau dureri trupesti) A nu mai slabi pe cineva, a nu-l lasa, a nu-i da pace. ♦ (Despre organe sau parti ale corpului) A produce dureri.
3. Intranzitiv A se intinde, a se prelungi (intr-o directie). Viii. Tranzitiv
1. (Exprima, impreuna cu determinarea sa, o actiune sau o stare indicata de determinare, cu valoarea stilistica a unui prezent de durata) A face sa dureze, sa se manifeste.
De bucurie tinu masa trei zile. ♢ Expresie A o tine numai (sau tot) o (sau intr-o) fuga (ori o gura, un plans etcetera) sau a tine fuga (ori plansul, gura etcetera) intruna (sau totuna) = a o duce inainte fara intrerupere, fara a slabi o clipa, fara a se opri (din fuga, din plans etcetera).
A (o) tine inainte (sau intruna) ca... = a sustine cu tarie, cu insistenta ca...
A (o) tine (tot)una (cu...) = a nu se opri (din...), a continua (sa...) A tine pas cu vremea (sau pasul vremii) = a fi la moda, a fi in spiritul vremii, a nu ramane in urma. ♦ (Cu determinari introduse prin locutiunile „tot in...” sau „numai in...”) A nu mai slabi pe cineva cu...
2. (În loc. verb; cu sensul dat de determinari) A tine o vorbire (sau un discurs, un cuvant) = a vorbi, a cuvanta unui auditoriu.
A tine judecata = a judeca.
A tine sfat = a se sfatui, a delibera.
A tine lupta (sau razboi, batalie, foc) = a se lupta, a se razboi cu cineva.
A tine straja = a strajui, a sta de straja.
A tine locul cuiva = a inlocui pe cineva. Ix. Tranzitiv si reflexiv (Popular) A (se) considera, a (se) socoti, a (se) crede.
Te tineam mai tanar! ♢ Expresie (Tranzitiv) A tine (pe cineva) de rau = a mustra, a dojeni, a certa, a ocari (pe cineva). X. Tranzitiv (Popular) A obliga la o cheltuiala, a necesita o cheltuiala, a costa. [Prez. indicativ si: (regional) tiu. – Varianta: Tinea verb Ii] – Limba Latina Tenem.
1. A avea ceva in mana (sau in brate etcetera) si a nu lasa sa scape. ♢ Expresie A-i tine (cuiva) lumanarea (sau lumina) = A) a fi nas cuiva la cununie; B) a sta langa cineva in ultimele clipe ale vietii cu o lumanare aprinsa in mana (dupa un vechi obicei crestin).
A-i tine (cuiva) cununa = a fi nas (cuiva) la cununie.
A tine franele tarii (sau imparatiei etcetera) = a conduce, a stapani, a guverna o tara etcetera A tine pe cineva (sau ceva) in mana = a avea pe cineva (sau ceva) in puterea sa, a dispune de cineva (sau de ceva) dupa bunul plac; a avea pe cineva (sau ceva) la mana.
A tine ursita (sau soarta) cuiva (in mana) = a fi stapan pe viata cuiva si a dispune de ea dupa bunul sau plac. ♢ (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”, „de dupa” sau „pe dupa”, arata partea de care se apuca) Ținem pe bunic de mana. (Refl. recipr.) Mergeau tinandu-se de mana. ♢ Intranzitiv (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”, arata partea sau capatul de care e apucat un obiect sau chiar obiectul insusi) Ține de nuia. ♦ (La imper.) Ia! primeste! ♦ (Determinat prin „in brate” sau „imbratisat”) A cuprinde pe cineva cu bratele in semn de dragoste, de prietenie; a imbratisa. ♦ (Determinat prin „in mana”) A manui o arma, o unealta, un instrument etcetera ♦ (La volei, polo pe apa etcetera; in expresie) A tine mingea = a opri mingea in maini mai mult timp decat este regulamentar, inainte de a o pasa sau de a o trimite adversarului.
2. A sustine un obiect greu (ridicat de la pamant) si a nu-l lasa sa cada.
3. A sprijini pe cineva sa nu cada. ♦ Intranzitiv A nu lasa ca ceva care atarna sau pluteste sa cada sau sa se scufunde.
4. A cuprinde, a purta, prin extensiune a suporta. ♢ Expresie A nu-l (mai) tine pe cineva pamantul = a nu mai putea fi suportat din cauza rautatii, faradelegilor etcetera A nu-l (mai) tine pe cineva locul = a nu mai putea de bucurie, de nerabdare etcetera A nu-l mai tine (pe cineva) pielea = a fi foarte fericit, foarte mandru. Ii.
1. Reflexiv A se prinde cu mainile de ceva sau de cineva. ♦ A apasa, a comprima o parte a corpului (pentru a-i incetini functia, a potoli o senzatie dureroasa etcetera). ♦ A se mentine intr-un loc, a nu se prabusi, a nu cadea de undeva.
Se tine tare in sa.
2. Reflexiv A fi prins sau fixat usor de ceva, a fi legat prea slab de ceva.
Se tinea numai intr-un cui. ♦ Intranzitiv si reflexiv A fi bine fixat sau intepenit undeva (si a nu se desface, a nu se desprinde, a nu ceda).
Cuiul (se) tine bine.
3. Reflexiv (Cu determinari introduse prin prep. „de” sau „dupa”) A merge in urma cuiva, pasind cat mai aproape de el si a nu-l parasi nici o clipa; prin extensiune a fi mereu impreuna cu cineva, a fi nelipsit de langa cineva. ♦ A sta mereu in drumul, in preajma sau in urma cuiva, staruind cu o rugaminte; a urmari pe cineva cu staruintele sale, cu insistentele sale pentru a-i castiga simpatia, dragostea. ♦ A se lua dupa cineva, a imita pe cineva, a lua ca exemplu, ca model pe cineva.
4. Reflexiv (Cu determinari modale) A urma unul dupa altul, a se insirui.
Automobilele se tineau lant.
5. Reflexiv A se indeletnici mult (sau numai) cu..., a se preocupa neintrerupt (sau numai) de..., a nu se lasa de... ♢ Expresie A se tine de ale sale = a-si vedea de treaba.
6. Intranzitiv si reflexiv A face parte integranta dintr-un tot; (despre unelte) a face parte dintr-un sortiment, dintr-o garnitura etcetera ♦ A face parte din bunurile cuiva, a apartine cuiva.
7. Intranzitiv A se referi la..., a fi in legatura cu..., a face parte din... ♦ A fi de datoria, de competenta cuiva; a privi, a interesa pe cineva.
8. Intranzitiv A fi legat sufleteste de ceva: prin extensiune a avea pentru cineva o afectiune puternica, a iubi pe cineva. ♦ (Cu determinari introduse prin prep. „cu”) A lua apararea sau partea cuiva, a sustine pe cineva, a fi de partea cuiva.
9. Intranzitiv (Urmat de un verb la conjunctiv) A dori mult ca ceva sa se intample, sa se faca sau sa fie; a simti imboldul de a face ceva. Iii.
1. Tranzitiv A face ca trupul (sau o anumita parte a lui) sa stea mai mult timp intr-o anumita pozitie sau atitudine. ♢ Expresie A tine nasul sus sau (refl.) a se tine cu nasul pe sus = a fi obraznic, increzut, pretentios.
A tine capul sus sau (refl.) a se tine cu capul pe sus = a fi mandru, orgolios. ♦ (Popular) A se uita fix la cineva sau ceva.
2. Tranzitiv A face pe cineva sau ceva sa stea un timp oarecare intr-un anumit loc. ♦ Expresie A tine (pe cineva sau ceva) in evidenta = a avea (pe cineva sau ceva) in vedere; a da o atentie deosebita.
A tine (ceva) in suspensie = a nu se pronunta sau a nu se hotari (asupra unui lucru). ♦ A da cuiva locuinta, salas, cazare; a nu lasa (pe cineva) sa plece in alta parte. ♦ (Cu determinari introduse prin prep. „la” sau „in”) A sili, a forta pe cineva sa stea intr-un anumit loc. ♢ Expresie A tine (pe cineva) la pastrama = a lasa pe cineva sa rabde de foame. ♦ A lipsi pe cineva de libertate, a-l face sa stea inchis, legat.
3. Tranzitiv A face ca cineva sau ceva sa nu se poata misca din loc (prinzandu-l cu mainile sau legandu-l); a imobiliza. ♢ Expresie A tine pe cineva sub papuc (sau sub picior) = a stapani, a domina pe cineva.
4. Tranzitiv A face ca cineva sau ceva sa stea sau sa ramana un timp oarecare intr-o anumita stare; a mentine.
5. Tranzitiv (Cu determinarile „pe loc” sau „in loc”) A opri pe cineva sau ceva din mersul sau, facandu-l sa ramana pe loc, a-l impiedica sa-si urmeze drumul. ♢ Expresie A-i tine cuiva drumul (sau calea) = A) a opri pe cineva din drumul sau, impiedicandu-l sa treaca inainte; a sta in calea cuiva; B) a pandi trecerea cuiva, a astepta pe cineva in drum si a-l opri pentru a-i adresa o rugaminte; C) (popular) a urmari pe cineva in mod insistent (pentru a-i castiga bunavointa, dragostea); a fi mereu in calea cuiva.
A tine drumul (sau calea, drumurile) = A) a practica talharia la drumul mare; B) a umbla fara rost, haimana. (Popular) A-i tine cuiva drumul legat = a impiedica actiunile cuiva, libertatea cuiva.
A tine (pe cineva) de vorba = a sta de vorba cu cineva (nelasandu-l sa-si vada de lucru).
6. Tranzitiv A face pe cineva sa astepte.
7. Reflexiv (Rar) A sta mai mult timp intr-un anumit loc. ♢ Expresie A se tine in rezerva (sau la o parte, la distanta) = a nu lua parte la ceva, a se abtine de la ceva.
A se tine sufletul in cineva = a fi viu, a trai. ♦ (Popular) A-si duce traiul, a vietui, a trai (undeva).
8. Reflexiv A sta intr-o anumita pozitie, a lua sau a avea o anumita atitudine sau tinuta.
Se tinea drept. ♢ Expresie A nu se mai (putea) tine pe (sau in) picioare = a cadea (de osteneala, de somn, de boala etcetera).
9. Reflexiv (Pop., determinat prin „mandru”, „mare”, „tare” sau un echivalent al acestora) A fi mandru, increzut; a se mandri, a-si lua aere de superioritate, a face pe grozavul.
10. Tranzitiv A infrana, a stapani, a domina un sentiment, o pornire etcetera Abia isi tine lacrimile. (Refl.) (Urmat de un verb la conjunctiv in forma negativa) De-abia se tine sa nu rada. ♢ Expresie A-si tine firea = a-si pastra linistea, calmul, cumpatul; a se stapani. ♦ (Urmat de un verb la conjunctiv sau de determinari introduse prin prep. „de”, „de la”) A opri pe cineva de la ceva, a impiedica pe cineva sa faca ceva; a retine. Iv.
1. Tranzitiv A pastra un lucru intr-un anumit loc (pentru a-l pune la adapost sau a-l avea la indemana in caz de trebuinta). ♦ A pastra mult timp un lucru pentru a se folosi de el in viitor. ♦ (Construit cu un complement in dativ sau introdus prin prep. „pentru”) A opri, a rezerva un lucru pentru cineva. ♦ A pastra un anumit timp un obiect primit de la cineva in acest scop. ♦ A opri ceva (ce nu-i apartine) la sine sau pentru sine; a retine pe nedrept.
2. Tranzitiv A nu lasa ca ceva sa dispara, sa se distruga, sa se altereze etcetera; a pastra neatins si neschimbat, a conserva. ♢ Expresie A tine legatura cu cineva = a ramane in (stransa) legatura cu cineva, a pastra legatura cu cineva.
A tine cuiva (sau, reg., a tine pe cineva) manie (sau pizma, suparare, alean) = a purta cuiva ura, suparare etcetera, a ramane manios pe cineva mai mult timp, a nu ierta pe cineva.
A tine taina (sau secretul) sau a tine (ceva) secret = a ascunde, a nu dezvalui, a nu da pe fata, a nu destainui un secret.
A tine minte = a nu uita (ceva), a-si aminti de... ♦ A cruta, a nu distruge. ♦ (Popular) A pastra cuiva dragoste, a nu parasi pe cineva.
3. Tranzitiv A pastra o stare sau o calitate vreme mai indelungata. ♢ Expresie A-i tine cuiva cald (sau, instranzitiv, de cald) = a-i fi cuiva de folos, a-i prinde bine. (Intranz.) A-i tine (cuiva) de frig = a apara de frig.
A-i tine (cuiva) de foame (sau de sete) = a satura (inlocuind alta hrana mai potrivita).
A tine (cuiva) de urat = a sta impreuna cu cineva vorbindu-i, distrandu-l pentru a-i alunga singuratatea sau plictiseala.
4. Tranzitiv A urma mereu acelasi drum (sau aceeasi cale, aceeasi directie), a nu se abate din drum; a umbla intr-un anumit loc; prin extensiune a merge (sau a o lua) pe un anumit drum; (despre drumuri) a merge, a strabate, a trece printr-un loc. (Refl.) (Determinat prin „de drum”) Ține-te de drumul acesta pana acasa. ♢ Expresie (invechit) A tine marea sau (intranz.) a tine spre plina mare = a naviga in larg.
5. Tranzitiv A respecta cu strictete, a implini intocmai; a pazi (o norma, o invoiala, un angajament, o lege). ♦ A sarbatori, a praznui, a cinsti (o zi de sarbatoare). ♢ Expresie A tine zile pentru cineva = a posti ca sa-i mearga cuiva bine, sa i se implineasca o dorinta. ♦ Reflexiv A persevera in..., a nu se indeparta de..., a nu se abate de la..., a ramane consecvent cu... ♢ Expresie (Intranz.) A tine la vorba sa = a ramane nestramutat intr-o hotarare, a nu reveni asupra celor spuse, a nu-si schimba hotararea.
6. Reflexiv si instranzitiv (De obicei cu determinarile „bine”, „tare”, „darz”) A se mentine in conditii bune, a nu se da batut, a nu se lasa induplecat; a rezista. ♢ Expresie (Refl.) A se tine (sau, tranz., a tine pe cineva) treaz = a ramane (sau a determina pe cineva sa ramana) treaz, a nu (se) lasa sa fie prins de somn. (Refl.) A se tine gata = a sta pregatit (pentru a face ceva). (Refl.) Ține-te (sau te tine) bine sau (intranz.) tine bine! formula de indemn si de incurajare. (Refl.) Sa se tina bine! formula de amenintare. ♦ Intranzitiv A rezista la o incercare sau la o proba, a suporta ceva.
Calul tine la galop.
7. Reflexiv si tranz.
A se afla sau a face sa se afle in deplina sanatate si putere. ♢ Expresie A (se) tine viu (sau in viata, cu zile etcetera) = a (se) mentine in viata; a trai sau a face sa traiasca. ♦ Reflexiv A se pastra, a se conserva. V. Tranzitiv
1. A ocupa, a avea (un loc). ♢ Expresie A tine loc de... = a face serviciul de..., a indeplini functia de..., a servi drept..., a fi intrebuintat ca...
2. A stapani (un loc). ♦ A apara un loc de invazia dusmanului, a opri (cu armele) intrarea intr-un loc.
3. A avea (pe cineva) in serviciul sau.
4. A avea sub conducerea, directia sau administratia sa; a fi insarcinat cu o functie (si a o exercita). ♢ Expresie A tine casa (sau contabilitatea) = a fi casier (sau contabil.
A tine socotelile = a fi insarcinat cu socoteala intrarii si iesirii banilor intr-o intreprindere.
5. A poseda animale si a le creste (pentru folosul pe care-l dau).
6. A avea in posesiune o intreprindere; a avea in folosinta pe timp limitat o proprietate; a detine (in calitate de chirias, de arendas).
7. (Popular) A avea de vanzare (o marfa in pravalie). Vi. Tranzitiv
1. A suporta toata cheltuiala necesara intretinerii unei case, unei gospodarii etcetera ♢ Expresie A tine casa (cu cineva) = a convietui cu cineva (in calitate de sot si sotie).
A tine casa mare = a duce trai bogat, luxos.
A tine casa (sau masa) deschisa = a primi bucuros si des multi oaspeti.
A-si tine rangul = a avea un fel de viata potrivit cu rangul pe care il ocupa. ♦ A da cuiva cele necesare pentru a trai (mai ales hrana); a intretine. ♢ Expresie A tine (pe cineva) la scoala (sau la studii) = a trimite (pe cineva) la scoala, suportand cheltuielile necesare. ♦ Tranzitiv si reflexiv (Urmat de determinari introduse prin prep. „cu”) A (se) hrani. ♢ Expresie (Tranzitiv) A-si tine capul (sau viata, zilele, sufletul) cu... = a se hrani, a trai cu... ♦ Reflexiv A face fata cheltuielilor necesare vietii; a se intretine, a trai.
2. A purta cuiva de grija, a avea grija de cineva, a ingriji pe cineva. ♢ Expresie A tine pe cineva ca pe (sau in) palma = a ingriji pe cineva cu cea mai mare dragoste, implinindu-i-se toate dorintele.
A tine bine = a pastra in stare buna, in ordine deplina, a intretine bine.
3. (Popular) A fi casatorit cu cineva. ♦ (Construit cu dat. pronume) A avea un amant. ♦ Reflexiv recipr.
A avea cu cineva relatii de dragoste (in afara casatoriei), a trai cu cineva (in concubinaj). Vii.
1. Intranzitiv A dura, a dainui. ♦ (Despre provizii) A ajunge (pentru un timp oarecare), a nu se termina (mai mult timp).
2. Tranzitiv (Despre boli sau dureri trupesti) A nu mai slabi pe cineva, a nu-l lasa, a nu-i da pace. ♦ (Despre organe sau parti ale corpului) A produce dureri.
3. Intranzitiv A se intinde, a se prelungi (intr-o directie). Viii. Tranzitiv
1. (Exprima, impreuna cu determinarea sa, o actiune sau o stare indicata de determinare, cu valoarea stilistica a unui prezent de durata) A face sa dureze, sa se manifeste.
De bucurie tinu masa trei zile. ♢ Expresie A o tine numai (sau tot) o (sau intr-o) fuga (ori o gura, un plans etcetera) sau a tine fuga (ori plansul, gura etcetera) intruna (sau totuna) = a o duce inainte fara intrerupere, fara a slabi o clipa, fara a se opri (din fuga, din plans etcetera).
A (o) tine inainte (sau intruna) ca... = a sustine cu tarie, cu insistenta ca...
A (o) tine (tot)una (cu...) = a nu se opri (din...), a continua (sa...) A tine pas cu vremea (sau pasul vremii) = a fi la moda, a fi in spiritul vremii, a nu ramane in urma. ♦ (Cu determinari introduse prin locutiunile „tot in...” sau „numai in...”) A nu mai slabi pe cineva cu...
2. (În loc. verb; cu sensul dat de determinari) A tine o vorbire (sau un discurs, un cuvant) = a vorbi, a cuvanta unui auditoriu.
A tine judecata = a judeca.
A tine sfat = a se sfatui, a delibera.
A tine lupta (sau razboi, batalie, foc) = a se lupta, a se razboi cu cineva.
A tine straja = a strajui, a sta de straja.
A tine locul cuiva = a inlocui pe cineva. Ix. Tranzitiv si reflexiv (Popular) A (se) considera, a (se) socoti, a (se) crede.
Te tineam mai tanar! ♢ Expresie (Tranzitiv) A tine (pe cineva) de rau = a mustra, a dojeni, a certa, a ocari (pe cineva). X. Tranzitiv (Popular) A obliga la o cheltuiala, a necesita o cheltuiala, a costa. [Prez. indicativ si: (regional) tiu. – Varianta: Tinea verb Ii] – Limba Latina Tenem.
2Ține verb verifica cuvantul: apara, considera, crede, inchipui, socoti, vedea.
3Ține interjectie verifica cuvantul: poftim!
4Ține verb
1. a avea, a purta. (- in mana un buchet de flori.)
2. a purta. (O - de talie.)
3. verifica cuvantul: imobiliza.
4. verifica cuvantul: agata.
5. a purta, a sprijini, a sustine. (Vom merge cat ne-or - picioarele.)
6. verifica cuvantul: apartine.
7. verifica cuvantul: rezista.
8. verifica cuvantul: pastra.
9. a (o) duce, a rezista. (O haina care - la tavaleala.)
10. verifica cuvantul: rezista.
11. a ajunge. (Alimentele ne vor - doua luni.)
12. verifica cuvantul: pastra.
13. a opri, a pastra, a rezerva. (I-a - loc la rand.)
14. verifica cuvantul: dura.
15. verifica cuvantul: dura.
16. a continua, a (se) intinde, a (se) lungi, a (se) prelungi. (Petrecerea a - pana a doua zi.)
17. a se intinde, a se lungi, a se prelungi. (sirul - pana departe.)
18. verifica cuvantul: lua.
19. a sta. (--te drept!)
20. verifica cuvantul: respecta.
21. verifica cuvantul: respecta.
22. verifica cuvantul: aniversa.
23. verifica cuvantul: trai.
24. verifica cuvantul: intretine.
25. verifica cuvantul: pronunta.
26. verifica cuvantul: durea.
1. a avea, a purta. (- in mana un buchet de flori.)
2. a purta. (O - de talie.)
3. verifica cuvantul: imobiliza.
4. verifica cuvantul: agata.
5. a purta, a sprijini, a sustine. (Vom merge cat ne-or - picioarele.)
6. verifica cuvantul: apartine.
7. verifica cuvantul: rezista.
8. verifica cuvantul: pastra.
9. a (o) duce, a rezista. (O haina care - la tavaleala.)
10. verifica cuvantul: rezista.
11. a ajunge. (Alimentele ne vor - doua luni.)
12. verifica cuvantul: pastra.
13. a opri, a pastra, a rezerva. (I-a - loc la rand.)
14. verifica cuvantul: dura.
15. verifica cuvantul: dura.
16. a continua, a (se) intinde, a (se) lungi, a (se) prelungi. (Petrecerea a - pana a doua zi.)
17. a se intinde, a se lungi, a se prelungi. (sirul - pana departe.)
18. verifica cuvantul: lua.
19. a sta. (--te drept!)
20. verifica cuvantul: respecta.
21. verifica cuvantul: respecta.
22. verifica cuvantul: aniversa.
23. verifica cuvantul: trai.
24. verifica cuvantul: intretine.
25. verifica cuvantul: pronunta.
26. verifica cuvantul: durea.
5Tine verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural tin, 2 singular tii, l plural tinem, 2 plural tineti; conjunctie: prezent 3 singular si plural tina; ger. tinand; part. tinut
6A Ține tin 1. tranzitiv I. 1) (obiecte sau fiinte) A apuca (cu mana, cu dintii etcetera), nelasand sa cada sau sa scape. - in mana un buchet de flori. 2) (obiecte sau fiinte care pot cadea) A face sa nu cada, servind drept suport. ♢ A (nu)-l - picioarele (pe cineva) a nu mai putea sta pe picioare; a fi foarte obosit. A (nu)-l - pamantul (pe cineva) a (nu) trai pe pamant. Nu-l mai - locul (pe cineva) se spune despre cineva, care nu-si gaseste astampar (de bucurie sau de nerabdare). 3) (fiinte) A face sa ramana (intr-un anumit loc sau intr-o anumita situatie). ♢ - sub cheie a face sa stea incuiat. - sub straja a tine arestat. - la distanta (pe cineva) a nu permite cuiva sa devina familiar. - in gazda a avea pe cineva in locuinta ca chirias. 4) (obiecte) A pastra pentru a avea la indemana. ♢ - la pastrama a face sa indure foame. 5) A pune in imposibilitatea de a se misca. - locului. 6) (obiecte, bilete etcetera) A lasa in rezerva. - un loc la parter. 7) pop. verifica cuvantul: A Reține. 8) (persoane) verifica cuvantul: A Întreține. ♢ - (toata) casa a suporta cheltuielile necesare pentru intretinerea gospodariei si a familiei. 9) pop. (despre barbati) A avea ca sotie. 10) popular (marfuri) A avea in vanzare. 11) (urmat de o propozitie complementara cu conjunctivul) A dori in mod deosebit. Țin sa va comunic. Ii (in imbinari) 1) (sugereaza ideea de comunicare a unei pozitii a corpului sau a partilor lui) - mana ridicata. ♢ - nasul sus a fi infumurat, ingamfat. - capul (sau fruntea) sus a se purta cu demnitate. 2) (sugereaza ideea de traire a unor stari temporare) Frica l-a tinut un moment. 3) (sugereaza ideea de infranare a unor porniri interne) - bucuria ascunsa. ♢ A-si - gura a nu spune nimic; a tacea. A-si - rasuflarea a nu respira. 4) (sugereaza ideea de perpetuare a unei stari de lucruri) - cartile in ordine. ♢ - minte a nu uita. 5) (sugereaza ideea de neabatere de la ceva) - calea spre oras. ♢ A (o) - numai (sau Tot) o fuga a alerga fara intrerupere. - legea a respecta legea. 6) (sugereaza ideea de administrare) - un hotel. ♢ - registrele a face operatii necesare in registre. - socotelile a inregistra toate cheltuielile si veniturile. 7) (sugereaza ideea de posesiune) - un cal. 8) (sugereaza ideea de stapanire temporara) - o cetate. 9) (sugereaza ideea de folosire a serviciilor cuiva) - o guvernanta. 10) (sugereaza ideea de consumare a unor valori materiale sau morale) Rochia o - o suta de lei. Iii. (in imbinari substantivale ce redau sensul verbului de acelasi radical cu substantivul din imbinare sau cu echivalentul lui semantic): - o conversatie a conversa. - o cuvantare (sau Un discurs) a cuvanta. - un pariu a paria. - partea cuiva a partini. - sarbatoare a sarbatori. - post a posti.
2. intranzitiv 1) A fi suficient de rezistent. Casa de piatra tine mult. 2) A fi in dependenta (de ceva). Ține de alt compartiment. 3) A fi atasat sufleteste. Ține la frati si surori. 4) A avea o anumita durata; a dura; a continua; a se prelungi. Viscolul tine de doua nopti. ♢ A-i - cuiva de urat a distra pe cineva (ca sa-i treaca mai usor timpul). 5) A ocupa un anumit spatiu; a se intinde. Cat tine campia. /<lat. tenere
2. intranzitiv 1) A fi suficient de rezistent. Casa de piatra tine mult. 2) A fi in dependenta (de ceva). Ține de alt compartiment. 3) A fi atasat sufleteste. Ține la frati si surori. 4) A avea o anumita durata; a dura; a continua; a se prelungi. Viscolul tine de doua nopti. ♢ A-i - cuiva de urat a distra pe cineva (ca sa-i treaca mai usor timpul). 5) A ocupa un anumit spatiu; a se intinde. Cat tine campia. /<lat. tenere
7A Se Ține ma tin intranzitiv I. 1) A sta prins (de ceva sau de cineva). - de copac. 2) A avea stabilitate; a nu cadea. Casa se mai -. 3) A merge mereu in imediata apropiere (a cuiva sau a ceva). - de tata-sau. 4) A nu se indeparta (de ceva) conformandu-se. - de lege. Ii. (in imbinari) 1) (sugereaza ideea de indeletnicire) - de munca. ♢ - de ale sale a continua sa procedeze in felul sau. - de casa a duce o viata casnica; a nu fi usernic. - la distanta a) a merge la o oarecare departare dupa cineva sau dupa ceva; b) a fi putin sociabil. 2) (sugereaza ideea de dainuire a insusirii sau a imprejurarii exprimate de cuvantul din imbinare) - mandru. ♢ A nu se mai putea - pe picioare a) a fi cuprins de o mare slabiciune fizica; b) a fi beat. /<lat. tenere