Binișor

Binișor adverb Diminutiv al lui bine. ** Cu băgare de seamă; fără grabă, cu calm.
Expresie Șezi binișor! = fii cuminte! astâmpără-te!
Cu blândețe, prietenos.
Expresie (Substantivat) (A lua pe cineva sau a o lua) cu binișorul = (a proceda) cu blândețe, cu răbdare, cu tact. – Bine + sufix -ișor.

DEX – dicționarul explicativ

Binișor¹ adverb (diminutiv de la Bine) 1) Destul de bine; satisfăcător. A se simți binișor. 2) Cum se cuvine; cum trebuie.
Șezi binișor stai cum trebuie; fii cuminte. /bine + sufix -ișor

NODEX – noul dicționar explicativ

Binișor² neutru: A lua cu binișorul (pe cineva) a trata cu blândețe; a lua cu binele. /bine + sufix -ișor

NODEX – noul dicționar explicativ

Binișor adverb

DOOM – dicționarul ortografic