Blând -ă
Definitie, sens si explicatie
1Blând, -ă, blanzi, -de, adjectiv, substantiv feminin I. Adj.
1. (Despre oameni) Care este omenos, pasnic, prietenos; blajin. ♦ (Despre fapte, sentimente etcetera) De om bun. ♦ (Despre animale) Care nu fuge de om; care nu se sperie.
2. Figurativ (Despre timp, natura etcetera) Care nu este aspru, care nu este excesiv, care este placut. Ii. S. f. (Popular) Urticarie. – Limba Latina Blandus.
1. (Despre oameni) Care este omenos, pasnic, prietenos; blajin. ♦ (Despre fapte, sentimente etcetera) De om bun. ♦ (Despre animale) Care nu fuge de om; care nu se sperie.
2. Figurativ (Despre timp, natura etcetera) Care nu este aspru, care nu este excesiv, care este placut. Ii. S. f. (Popular) Urticarie. – Limba Latina Blandus.
2Bland antonim: aspru, avan, sever, crunt, drastic, dur, nemilos, rau, rautacios, fricos, salbatic, sperios
3Blând adjectiv , adverb
1. adjectiv blajin, bun, domol, pasnic, (livresc) mansuet, (regional) pasin, (invechit) lin. (Om -.)
2. adjectiv verifica cuvantul: usor.
3. adverb verifica cuvantul: usor.
4. adjectiv (Met.) moderat, potrivit, temperat, (figurativ) dulce. (Clima -.)
1. adjectiv blajin, bun, domol, pasnic, (livresc) mansuet, (regional) pasin, (invechit) lin. (Om -.)
2. adjectiv verifica cuvantul: usor.
3. adverb verifica cuvantul: usor.
4. adjectiv (Met.) moderat, potrivit, temperat, (figurativ) dulce. (Clima -.)
4Blând adjectiv verifica cuvantul: domol, lin, usor.
5Bland adjectiv m., plural blanzi; f. singular blanda, plural blande
6Blând -da (-zi, -de) 1) (despre persoane) Care are multa bunatate; bun la suflet; blajin; clement. 2) (despre manifestari ale oamenilor) Care vadeste bunatate si caldura sufleteasca; blajin. 3) (despre animale) Care nu se teme de oameni. 4) (despre animale) Care nu face rau oamenilor; neagresiv. 5) (despre fenomene ale naturii) Care nu provoaca senzatii violente sau dezagreabile; domol. /<lat. blandus