Bojoc
Definitie, sens si explicatie
1Bojoc, bojoci, substantiv masculin (Popular) Plaman (mai ales de animale). ♢ Expresie (Familiar) E numai bojoci = e foarte slab, dar foarte activ si plin de pasiune si entuziasm. [Varianta: (regional) Bojog substantiv masculin] – Etimologie necunoscuta
2Bojoc substantiv verifica cuvantul: plaman, pulmon.
3Bojoc substantiv masculin, plural bojoci
4Bojoc -ci m. popular Fiecare dintre cele doua organe de respiratie la om si la animale, asezate in cavitatea toracica; plaman; pulmon. /Origine necunoscuta
5Bojoc (bojoci), substantiv masculin – Plamin. – Varianta borjoc, bo(r)jog, bojic, substantiv neutru (Trans., buzunar).
Origine obscura.
Semantismul varianta trans. este in legatura cu der. bojogar, substantiv masculin (hot, pungas); bojogareala, substantiv feminin (hotie, furt, pungasie); bojogari, verb (a pungasi); bojogarie, substantiv feminin (pungasie), care indica existenta in cadrul etimonului a sensului dublu „plamin” si „punga”.
Aceasta pare sa duca la limba greaca (veche) βύρσα „punga”, si sa indice un intermediar limba slava (veche) sau limba neogreaca:, pentru a explica evolutia lui s la z, conform limba rusa birža „punga”.
În acest caz, varianta borjoc s-ar apropia mai mult de etimon, iar intermediarul ar putea fi foarte bine mag. borszak „pintece”.
Pentru semantism, conform foale.
Totusi, Dar considera ca „bojoc” provine din bosog si acesta de la boase „testicule”.
În cazul lui „bojogar”, care a insemnat intotdeauna „hot de buzunare”, Dar se bazeaza pe o explicatie care are toate aparentele unei etimologii populare, si aplica acest nume hotilor de bojoci de prin macelarii; insa este cert ca bojocii sint cel mai putin furati din acestea.
Este posibil sa provina din acelasi cuvint der. bojotel sau bojgatel, substantiv masculin (elebor, Helleborus purpurascens); bozatel, bozotel, substantiv masculin (varietate de elebor).
Rebreanu foloseste blohotai, substantiv feminin (organe interne in general), si bojotaie, substantiv feminin (taiere a porcului), care sint neindoios cuvinte proprii regiunii sale (Trans. de Nord) si aflate in legatura cu etimonul mag. pe care l-am mentionat.
Origine obscura.
Semantismul varianta trans. este in legatura cu der. bojogar, substantiv masculin (hot, pungas); bojogareala, substantiv feminin (hotie, furt, pungasie); bojogari, verb (a pungasi); bojogarie, substantiv feminin (pungasie), care indica existenta in cadrul etimonului a sensului dublu „plamin” si „punga”.
Aceasta pare sa duca la limba greaca (veche) βύρσα „punga”, si sa indice un intermediar limba slava (veche) sau limba neogreaca:, pentru a explica evolutia lui s la z, conform limba rusa birža „punga”.
În acest caz, varianta borjoc s-ar apropia mai mult de etimon, iar intermediarul ar putea fi foarte bine mag. borszak „pintece”.
Pentru semantism, conform foale.
Totusi, Dar considera ca „bojoc” provine din bosog si acesta de la boase „testicule”.
În cazul lui „bojogar”, care a insemnat intotdeauna „hot de buzunare”, Dar se bazeaza pe o explicatie care are toate aparentele unei etimologii populare, si aplica acest nume hotilor de bojoci de prin macelarii; insa este cert ca bojocii sint cel mai putin furati din acestea.
Este posibil sa provina din acelasi cuvint der. bojotel sau bojgatel, substantiv masculin (elebor, Helleborus purpurascens); bozatel, bozotel, substantiv masculin (varietate de elebor).
Rebreanu foloseste blohotai, substantiv feminin (organe interne in general), si bojotaie, substantiv feminin (taiere a porcului), care sint neindoios cuvinte proprii regiunii sale (Trans. de Nord) si aflate in legatura cu etimonul mag. pe care l-am mentionat.