1
Bravură, (2) bravuri, substantiv feminin
1. Vitejie, curaj, îndrăzneală, bărbăție.
2. Faptă vitejească, curajoasă; eroism. – Din franceză Bravoure.
1. Vitejie, curaj, îndrăzneală, bărbăție.
2. Faptă vitejească, curajoasă; eroism. – Din franceză Bravoure.
DEX – dicționarul explicativ
2
Bravură bravuri feminin 1) Caracter brav; vitejie. 2) Faptă de om brav; manifestare de curaj. /<franceză bravure
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Bravură substantiv feminin
1. Vitejie, bărbăție, curaj.
2. Faptă curajoasă. [< franceză bravoure, italiană bravura].
1. Vitejie, bărbăție, curaj.
2. Faptă curajoasă. [< franceză bravoure, italiană bravura].
DN – dicționar de neologisme
4
Bravură substantiv feminin vitejie, bărbăție, curaj.
faptă curajoasă. (< franceză bravoure, italiană bravura)
faptă curajoasă. (< franceză bravoure, italiană bravura)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă o definiție din alt dicționar
5
Bravură substantiv feminin, genitiv-dativ articulat bravurii; (fapte vitejești) plural bravuri
DOOM – dicționarul ortografic