1
Călătorie, călătorii, substantiv feminin Acțiunea de a călători; drum pe care îl face cineva într-un loc (mai depărtat).
Expresie (Ir.) Călătorie sprâncenată = urare care arată indiferența pentru plecarea cuiva. – Călători + sufix -ie.
Expresie (Ir.) Călătorie sprâncenată = urare care arată indiferența pentru plecarea cuiva. – Călători + sufix -ie.
DEX – dicționarul explicativ
2
Călătorie călătorii feminin Drum pe care îl face cineva într-un loc mai îndepărtat. [Articol Călătoria; Genitiv-dativ Călătoriei; Silabe-ri-e] /a călători + sufix -ie
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Călătorie, călătorii substantiv feminin (toxic) stare de euforie indusă de consumul de droguri. (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
Dicționar de argou
4
Călătorie substantiv feminin, articulat călătoria, genitiv-dativ articulat călătoriei; plural călătorii, articulat călătoriile
DOOM – dicționarul ortografic