Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Ceatlau

1 * Cuvantul cu diacritice: ceatlắu
Cuvantul fara diacritice: ceatlau

Definitie: CEATLẮU, ceatlaie, substantiv neutru (Regional) Bucată de lemn cu care se răsucește funia sau lanțul trecut peste o sarcină (de fân, de lemne etcetera) spre a o strânge. ♦ Prăjină adăugată la inima căruței spre a înhăma încă un cal. ♦ Băț gros; bâtă, ciomag. [Varianta: cetlau substantiv neutru] – Din limba maghiara csatlo.

2 * Cuvantul cu diacritice: ceatlău
Cuvantul fara diacritice: ceatlau

Definitie: CEATLĂU substantiv verifica cuvantul: apărătoare, bâtă, ciomag, coardă, măciucă.

3 * Cuvantul cu diacritice: ceatlău
Cuvantul fara diacritice: ceatlau

Definitie: CEATLĂU substantiv verifica cuvantul: cruce.

4 * Cuvantul cu diacritice: ceatlău
Cuvantul fara diacritice: ceatlau

Definitie: ceatlău substantiv neutru (silabe -tlău), art. ceatlăul; plural ceatlaie/ceatlăie

5 * Cuvantul cu diacritice: ceatlắu -ie
Cuvantul fara diacritice: ceatlau

Definitie: CEATLẮU -ie n. popular 1) Băț gros; ciomag; bâtă. 2) Lovitură dată cu un astfel de băț. 3) Bucată de lemn cu care se strânge prin răsucire legătoarea unei sarcini (de lemne, de paie etcetera). 4) Bară de lemn, prinsă de inima căruței, la care se înhamă încă un cal. [Silabe cea-tlău] ungara csatlo

6 * Cuvantul cu diacritice: ceatlắu
Cuvantul fara diacritice: ceatlau

Definitie: ceatlau, ceatlaie, substantiv neutru (regional) 1. (învechit) instrument de tortură circular, care se punea pe cap. 2. bucată de lemn, băț cu care se răsucește funia sau lanțul trecut peste o sarcină de fân sau lemne. 3. prăjină adăugată la inima căruței, spre a înhăma încă un cal. 4. bucată de lemn sau cârpă cu care se înnădește ceva; înnăditură. 5. apărătoarea saniei; gănjul cu care se leagă de sanie proțapul sau tânjala. 6. șervet pus în jurul capului contra durerilor de cap. 7. lemn care prinde loitrele coșului în partea dinainte, sus, pe care se poate ședea. 8. băț gros, bâtă, ciomag. 9. lemn gros, stâlp.

7 * Cuvantul cu diacritice: ceatlắu -uri
Cuvantul fara diacritice: ceatlau

Definitie: ceatlau (-uri), substantiv neutru – 1. Băț cu care se fixează legăturile. – 2. Cric de mașină. – 3. Prăjină legată la greabănul cailor, pentru a permite atelajului a trei cai. – 4. Cerc, instrument de tortură. – 5. Bîtă, ciomag. – Varianta cetlău. Mag. csatlo (Cihac, II, 480; Mîndrescu, Elementele ungurești, 148; Galdi, Dict., 87); conform limba sarba: čatlov. – Derivat cetlui, verb (a fixa cu un ceatlău; a omorî prin gîtuire; a tortura; a bate, a ciomăgi), din mag. csatolni.