1
Colier, coliere, substantiv neutru
1. Șirag, salbă, colan de mărgele, de pietre scumpe etc. care se poartă în jurul gâtului.
Figurat Cerc, brâu.
2. Element de legătură, de obicei metalic, de forma unui inel sau a unei brățări, folosit pentru prinderea laolaltă a unor piese. [Pronunțat: -li-er] – Din franceză Collier.
1. Șirag, salbă, colan de mărgele, de pietre scumpe etc. care se poartă în jurul gâtului.
Figurat Cerc, brâu.
2. Element de legătură, de obicei metalic, de forma unui inel sau a unei brățări, folosit pentru prinderea laolaltă a unor piese. [Pronunțat: -li-er] – Din franceză Collier.
DEX – dicționarul explicativ
2
Colier substantiv neutru
1. șirag, colan de mărgăritare, de pietre prețioase etc. care se poartă la gât.
2. bandă metalică circulară care fixează un suport, o conductă etc.
3. (figurat) brâu, cerc. (< franceză collier)
1. șirag, colan de mărgăritare, de pietre prețioase etc. care se poartă la gât.
2. bandă metalică circulară care fixează un suport, o conductă etc.
3. (figurat) brâu, cerc. (< franceză collier)
MDN – marele dicționar de neologisme
3
Colier coliere neutru 1) Podoabă (de mărgele, de pietre scumpe etc.) purtată în jurul gâtului; salbă; colan. 2) Cingătoare împodobită pur-tată de femei; colan. [Silabe -li-er] /<franceză collier
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Colier substantiv neutru
1. Șirag, colan de mărgăritare, de pietre prețioase etc., care se poartă la gât.
2. Bandă metalică circulară care fixează un suport, o conductă etc.
3. (Figurat) Brâu, cerc. [Pronume -li-er. / < franceză collier].
1. Șirag, colan de mărgăritare, de pietre prețioase etc., care se poartă la gât.
2. Bandă metalică circulară care fixează un suport, o conductă etc.
3. (Figurat) Brâu, cerc. [Pronume -li-er. / < franceză collier].
DN – dicționar de neologisme
Încă o definiție din alt dicționar
5
Colier substantiv neutru (silabe -li-er), plural coliere
DOOM – dicționarul ortografic