1
Concomitență concomitențe feminin Caracter concomitent; înfăptuire simultană a două sau a mai multor acțiuni; simultaneitate. /<franceză concomitance
NODEX – noul dicționar explicativ
2
Concomitență, concomitențe, substantiv feminin Simultaneitate a două sau mai multe lucruri; coexistență. – Din franceză Concomitance.
DEX – dicționarul explicativ
3
Concomitență substantiv feminin (Rar) Coexistență, simultaneitate a două sau mai multe lucruri. [Conform franceză concomitance].
DN – dicționar de neologisme
4
Concomitență substantiv feminin coexistență, simultaneitate. (< franceză concomitance, latină concomitantia)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă o definiție din alt dicționar
5
Concomitență substantiv feminin, genitiv-dativ articulat concomitenței
DOOM – dicționarul ortografic