Discreție

Discreție substantiv feminin
1. Calitatea de a păstra o taină încredințată.
Expresie A păstra discreția = a nu răspândi o știre, a nu divulga un secret încredințat.
Rezervă în atitudine, reținere în vorbe și în fapte.
2. Figurat Calitatea de a nu atrage atenția, de a nu șoca (prin aspect).
3. (Familiar; în locuțiune adverb și expresie) La discreție = cât poftești, cât vrei, fără nici o restricție, din belșug. A fi (sau a ajunge, a rămâne, a pune, a lăsa) la discreția cuiva = a fi (sau a ajunge etc.) la bunul plac, la dispoziția cuiva, supus puterii abuzive, capriciilor cuiva. [Variantă: (învechit) Discrețiune substantiv feminin] – Din franceză Discretion, latină Discretio, -onis.

DEX – dicționarul explicativ

Discreție substantiv feminin
1. însușirea de a fi discret. o a păstra discreție = a nu divulga o taină încredințată.
2. (familiar) la discreție = din belșug; la ă (cuiva) = la cheremul, la dispoziția (cuiva). (< franceză discretion, latină discretio)

MDN – marele dicționar de neologisme

Discreție feminin 1) Caracter discret. 2) Comportare reținută și plină de tact; delicatețe.
La discreție cât dorește. A pune (sau A lăsa) La discreția cuiva a pune (a lăsa) la dispoziția cuiva. [Articol Discreția; Genitiv-dativ Discreției; Silabe -ți-e] /<franceză discretion, latină discretio, discreționis

NODEX – noul dicționar explicativ

Discreție substantiv feminin
1. Însușirea de a fi discret.
A păstra discreție = a nu divulga o taină încredințată.
Rezervă, cumpătare, reținere (în purtări, în vorbe).
2. La discreție = din belșug; a fi la discreția (cuiva) = a fi la cheremul, la dispoziția (cuiva). [Genitiv -iei, variantă discrețiune substantiv feminin / conform franceză discretion, italiană discrezione, latină discretio – discernământ, alegere].

DN – dicționar de neologisme