1
Finalism substantiv neutru concepție filozofică idealistă, opusă determinismului, potrivit căreia orice fenomen sau proces din natură reprezintă realizarea unei finalități (1); teleologie. (< franceză finalisme)
MDN – marele dicționar de neologisme
2
Finalism substantiv neutru Concepție idealistă care susține că întreaga desfășurare a fenomenelor din natură urmărește și realizează un anumit scop final, prestabilit, negând astfel existența legilor obiective; teleologie. [< franceză finalisme, conform latină finis – scop].
DN – dicționar de neologisme
3
Finalism neutru Concepție filozofică conform căreia orice fenomen sau proces din natură are un scop prestabilit; teleologie. /<franceză finalisme
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Finalism substantiv neutru Concepție filozofică conform căreia orice fenomen reprezintă realizarea unui scop dinainte stabilit. – Din franceză Finalisme.
DEX – dicționarul explicativ
Încă o definiție din alt dicționar
5
Finalism substantiv neutru
DOOM – dicționarul ortografic