Definitie Naturalism - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Naturalism substantiv neutru
1. Curent sau tendinta in arta si literatura, care se caracterizeaza prin observarea riguroasa a faptelor din realitatea obiectiva, prin redarea lor fidela, prin preferinta pentru aspectele urate, vulgare ale naturii omenesti etcetera
2. Conceptie filozofica care exclude supranaturalul, ridicand natura la rangul de principiu suprem.
3. Teorie etica care intemeiaza notiunea binelui pe un principiu situat in afara moralei (evolutie biologica, placere etcetera), viata morala fiind o prelungire a celei biologice. – Din franceza Naturalisme.

Varianta definitie 2: Naturalism substantiv neutru

Varianta definitie 3: Naturalism n. 1) Conceptie filozofica conform careia nu exista nimic in afara naturii. 2) Curent in literatura si arta care tinde sa reproduca in mod riguros realitatea, fara a ocoli aspectele vulgare ale naturii omenesti, negand generalizarile artistice si inlocuind legitatile sociale cu cele biologice. 3) Stil ornamental care contine motive din natura (plante, animale etcetera). /<fr. naturalisme

Varianta definitie 4: Naturalism substantiv neutru
1. Tendinta in literatura si arta de a reconstitui realitatea cat mai fidel, chiar in aspectele ei neesentiale (uneori accentuand laturile urate, vulgare).
2. Curent literar aparut in Franta in a doua jumatate a secolul XIX sub influenta scientismului si pozitivismului, care sustinea ideea determinismului social si (mai ales) biologic in explicarea caracterelor umane.
3. Stil ornamental caracterizat prin motive inspirate din natura (animale, plante, figuri umane).
4. Doctrina potrivit careia nu exista supranatural, natura existand prin ea insasi, printr-un principiu imanent ei.
5. Doctrina dupa care viata morala trebuie sa se conformeze legilor naturii. [Conform: franceza naturalisme].

Varianta definitie 5: Naturalism substantiv neutru
1. curent, tendinta in arta si literatura care isi propune reproducerea obiectiva a realitatii, acordand preferinta aspectelor urate, vulgare ale naturii omenesti.
2. curent literar aparut in Franta in a doua jumatate a secolul XIX sub influenta scientismului si pozitivismului, care sustinea ideea determinismului social si biologic in explicarea caracterelor umane.
3. stil ornamental caracterizat prin motive inspirate din natura.
4. doctrina potrivit careia nu exista supranatural, natura existand prin ea insasi, printr-un principiu imanent ei.
5. doctrina dupa care viata morala trebuie sa se conformeze legilor naturii. (< franceza naturalisme)