Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Mandat

1 * Cuvantul cu diacritice: mandát
Cuvantul fara diacritice: mandat

Definitie: MANDAT substantiv neutru 1. împuternicire dată cuiva de către o persoană sau o autoritate de a vorbi ori de a lucra în numele său. o teritoriu sub - = formă de administrare a fostelor colonii, încredințate după primul război mondial spre administrare altor state. 2. funcție, putere pe care o deține un membru ales de o adunare. 3. act procedural prin care cineva este chemat în fața justiției sau încarcerat. 4. ordin de plată dat de un deponent de fonduri depozitarului său. o - poștal = formular-tip pentru expedierea banilor prin poștă. (< franceza mandat, limba germana Mandat)

2 * Cuvantul cu diacritice: mandát
Cuvantul fara diacritice: mandat

Definitie: MANDAT substantiv verifica cuvantul: dispoziție, hotărâre, ordin, poruncă.

3 * Cuvantul cu diacritice: mandát
Cuvantul fara diacritice: mandat

Definitie: MANDAT substantiv verifica cuvantul: delegație.

4 * Cuvantul cu diacritice: mandát
Cuvantul fara diacritice: mandat

Definitie: mandat substantiv neutru, plural mandate

5 * Cuvantul cu diacritice: mandát -e
Cuvantul fara diacritice: mandat

Definitie: MANDAT -e n. 1) Misiune acordată cuiva de o persoană pentru a acționa în numele ei. 2) Document care certifică o astfel de misiune. 3) Dispoziție emisă de o autoritate sau de o persoană oficială spre a fi îndeplinită de cei vizați. ♢ - de arest act scris prin care un organ judiciar ordonă arestarea unei persoane. 4) - poștal formular-tip pe baza căruia se poate expedia prin poștă o sumă de bani. 5) Sumă de bani expediată sau primită astfel. franceza mandat

6 * Cuvantul cu diacritice: mandát
Cuvantul fara diacritice: mandat

Definitie: MANDAT substantiv neutru 1. Împuternicire dată cuiva de către o persoană sau de către o autoritate de a vorbi sau de a lucra în numele său. ♢ Teritoriu sub mandat = formă de administrare a fostelor colonii încredințate după primul război mondial spre administrare altor state. 2. Ordonanță judecătorească prin care o persoană este chemată în fața justiției sau este încarcerată. ♢ Mandat de arestare = ordin dat de o autoritate judiciară prin care se dispune arestarea cuiva; mandat de aducere = ordin prin care se dispune aducerea (cu forța) în fața unei instanțe a unui martor (într-o pricină penală). 3. Ordin de plată dat de un deponent de fonduri depozitarului său. ♢ Mandat poștal = formular-tip pentru expedierea banilor prin poștă. [Conform: franceza mandat, limba italiana mandato, limba latina mandatum, limba germana Mandat].