1
Meditație substantiv feminin
1. gândire, cugetare îndelungată și adâncă.
2. poezie lirică filozofică în care poetul își pune unele probleme în legătură cu existența omenească.
scriere în proză asupra unui subiect filozofic, moral sau religios.
3. lecție particulară. (< franceză meditation, latină meditatio)
1. gândire, cugetare îndelungată și adâncă.
2. poezie lirică filozofică în care poetul își pune unele probleme în legătură cu existența omenească.
scriere în proză asupra unui subiect filozofic, moral sau religios.
3. lecție particulară. (< franceză meditation, latină meditatio)
MDN – marele dicționar de neologisme
2
Meditație, meditații, substantiv feminin
1. Reflectare, cugetare adâncă; meditare, reflecție.
2. Specie a genului liric, cuprinzând reflecții despre condiția umană.
3. Pregătire a lecțiilor, a examenelor cu un meditator; lecție particulară dată de un meditator; preparator (3).
(Sală de) meditație = sală într-un internat unde elevii își pregătesc lecțiile.
Perioadă de timp, în afara orelor de curs, în care elevii (dintr-un internat) își pregătesc temele. – Din latină Meditatio, franceză Meditation.
1. Reflectare, cugetare adâncă; meditare, reflecție.
2. Specie a genului liric, cuprinzând reflecții despre condiția umană.
3. Pregătire a lecțiilor, a examenelor cu un meditator; lecție particulară dată de un meditator; preparator (3).
(Sală de) meditație = sală într-un internat unde elevii își pregătesc lecțiile.
Perioadă de timp, în afara orelor de curs, în care elevii (dintr-un internat) își pregătesc temele. – Din latină Meditatio, franceză Meditation.
DEX – dicționarul explicativ
3
Meditație meditații feminin 1) Proces de examinare profundă a unei idei, situații sau probleme; cugetare adâncă; reflecție. 2) Poezie lirică în care se meditează asupra problemelor fundamentale ale existenței umane. 3) Lecție particulară dată de un meditator. /<latină meditatio, meditaționis, franceză meditation
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Meditație substantiv feminin
1. Gândire, cugetare îndelungată și adâncă; meditare.
2. Poezie lirică filozofică în care poetul își pune unele probleme în legătură cu existența omenească.
Scriere în proză asupra unui subiect filozofic, moral sau religios.
3. Lecție particulară (dată de un meditator). [Genitiv -iei, variantă meditațiune substantiv feminin / conform franceză meditation, latină meditatio].
1. Gândire, cugetare îndelungată și adâncă; meditare.
2. Poezie lirică filozofică în care poetul își pune unele probleme în legătură cu existența omenească.
Scriere în proză asupra unui subiect filozofic, moral sau religios.
3. Lecție particulară (dată de un meditator). [Genitiv -iei, variantă meditațiune substantiv feminin / conform franceză meditation, latină meditatio].
DN – dicționar de neologisme
Încă o definiție din alt dicționar
5
Meditație substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat meditația (silabe -ți-a), genitiv-dativ articulat meditației; plural meditații, articulat meditațiile (silabe -ți-i-)
DOOM – dicționarul ortografic