1
Moșteni, moștenesc, verb IV.
Tranzitiv
1. A primi un bun pe cale de succesiune, a dobândi prin testament.
A deveni succesorul, mostenitorul cuiva.
Prin extensiune A deține pe cale ereditară o însușire, o caracteristică etc.
2. Prin generalizare A obține, a dobândi. – Din Moștean.
Tranzitiv
1. A primi un bun pe cale de succesiune, a dobândi prin testament.
A deveni succesorul, mostenitorul cuiva.
Prin extensiune A deține pe cale ereditară o însușire, o caracteristică etc.
2. Prin generalizare A obține, a dobândi. – Din Moștean.
DEX – dicționarul explicativ
2
A moșteni moștenesc tranzitiv 1) (bunuri, patrimonii, titluri etc.) A primi prin succesiune; a căpăta prin testament. 2) (calități, caracteristici) A deține prin ereditate. /Din moștean
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Moșteni verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural moștenesc, imperfect 3 singular moștenea; conjuncție prezent 3 singular și plural moștenească
DOOM – dicționarul ortografic