Parc
Definitie, sens si explicatie
1Parc, parcuri, substantiv neutru
1. Suprafata intinsa de teren, de utilitate publica, cu plantatii, alei si diferite constructii, amenajata pentru agrement. ♢ Parc national = suprafata intinsa de teren, pazita si ingrijita, in care exploatarile (silvica, miniera, vanatoreasca etcetera) sunt interzise, pentru a se pastra neschimbat mediul natural.
Parc sportiv = complex sportiv dotat cu mai multe terenuri si amenajari, situat intr-un parc (1). ♦ Teren imprejmuit, unde vanatul este crescut si ingrijit pentru vanatoare. ♦ Parc (1) situat in jurul unei cladiri si depinzand de aceasta. ♦ Teren parcelat cu locuinta si cu numeroase spatii verzi.
2. Loc de stationare si de garare mai indelungata a vehiculelor sau de depozitare a materialelor; prin extensiune vehiculele si materialele aflate in acest loc. ♦ Totalitatea vehiculelor unei intreprinderi, ale unei institutii etcetera ♦ Totalitatea instalatiilor mecanice aflate pe un teren de unde se extrage minereu sau pe care sunt amenajate sonde. – Din franceza Parc.
1. Suprafata intinsa de teren, de utilitate publica, cu plantatii, alei si diferite constructii, amenajata pentru agrement. ♢ Parc national = suprafata intinsa de teren, pazita si ingrijita, in care exploatarile (silvica, miniera, vanatoreasca etcetera) sunt interzise, pentru a se pastra neschimbat mediul natural.
Parc sportiv = complex sportiv dotat cu mai multe terenuri si amenajari, situat intr-un parc (1). ♦ Teren imprejmuit, unde vanatul este crescut si ingrijit pentru vanatoare. ♦ Parc (1) situat in jurul unei cladiri si depinzand de aceasta. ♦ Teren parcelat cu locuinta si cu numeroase spatii verzi.
2. Loc de stationare si de garare mai indelungata a vehiculelor sau de depozitare a materialelor; prin extensiune vehiculele si materialele aflate in acest loc. ♦ Totalitatea vehiculelor unei intreprinderi, ale unei institutii etcetera ♦ Totalitatea instalatiilor mecanice aflate pe un teren de unde se extrage minereu sau pe care sunt amenajate sonde. – Din franceza Parc.
2Parc substantiv
1. gradina. (- public.)
2. parc zoologic verifica cuvantul: gradina zoologica.
1. gradina. (- public.)
2. parc zoologic verifica cuvantul: gradina zoologica.
3Parc substantiv neutru, plural parcuri
4Parc -uri n. 1) Teren cu vegetatie naturala sau plantata, cu alei, adesea cu lacuri sau bazine, care serveste drept loc de plimbare si odihna. ♢ - national suprafata de teren, unde flora si fauna sunt supuse protejarii. - sportiv complex sportiv amenajat in mijlocul unor spatii verzi. 2) Spatiu imprejmuit in care sunt crescute si ingrijite animale pentru vanat. 3) Loc pentru stationarea si repararea vehiculelor. 4) Totalitate a vehiculelor de care dispune o institutie sau o intreprindere. /<fr. parc
5Parc substantiv neutru
1. Gradina publica mare, amenajata special cu arbori, cu peluze etcetera ♦ Gradina mare plantata cu arbori in jurul unei locuinte.
2. Suprafata de teren inchisa (plantata cu arbori) unde se ingrijeste si se creste vanatul.
3. Loc unde se gareaza vehiculele; loc unde se depoziteaza materialele unei institutii. ♦ Totalitatea vehiculelor unei institutii, ale unei unitati.
4. Parc electric = retea centrala de distribuire a curentului electric. [Conform: franceza parc, limba italiana parco, limba germana Park < limba latina t. parcus].
1. Gradina publica mare, amenajata special cu arbori, cu peluze etcetera ♦ Gradina mare plantata cu arbori in jurul unei locuinte.
2. Suprafata de teren inchisa (plantata cu arbori) unde se ingrijeste si se creste vanatul.
3. Loc unde se gareaza vehiculele; loc unde se depoziteaza materialele unei institutii. ♦ Totalitatea vehiculelor unei institutii, ale unei unitati.
4. Parc electric = retea centrala de distribuire a curentului electric. [Conform: franceza parc, limba italiana parco, limba germana Park < limba latina t. parcus].
6Parc substantiv neutru
1. gradina publica mare, amenajata cu arbori, peluze etcetera ♢ gradina mare plantata cu arbori in jurul unei locuinte.
2. suprafata de teren inchisa unde se ingrijeste si se creste vanatul.
3. loc de stationare a autovehiculelor sau de depozitare a utilajelor si materialelor unei institutii, unei unitati. ♢ totalitatea autovehiculelor unei intreprinderi, institutii etcetera.
4. - electric = retea centrala de distribuire a curentului electric. (< franceza parc)
1. gradina publica mare, amenajata cu arbori, peluze etcetera ♢ gradina mare plantata cu arbori in jurul unei locuinte.
2. suprafata de teren inchisa unde se ingrijeste si se creste vanatul.
3. loc de stationare a autovehiculelor sau de depozitare a utilajelor si materialelor unei institutii, unei unitati. ♢ totalitatea autovehiculelor unei intreprinderi, institutii etcetera.
4. - electric = retea centrala de distribuire a curentului electric. (< franceza parc)
7Parc (parcuri), substantiv neutru – Gradina de agrement, rezervatie, loc de stationare a vehiculelor.
Franceza parc. – Derivat parca, verb (a inchide animalele sau oamenii intr-un tarc mare; a aseza autovehiculele intr-un loc), din franceza parquer; parchet, substantiv neutru (pardoseala de lemn in forme geometrice; institutie judiciara; curatura), din franceza parquet, popular in Olt. si Muntenia; cu ultimul sens, datorita folosirii lui in silvicultura.
Franceza parc. – Derivat parca, verb (a inchide animalele sau oamenii intr-un tarc mare; a aseza autovehiculele intr-un loc), din franceza parquer; parchet, substantiv neutru (pardoseala de lemn in forme geometrice; institutie judiciara; curatura), din franceza parquet, popular in Olt. si Muntenia; cu ultimul sens, datorita folosirii lui in silvicultura.
