Planimetrie

Planimetrie substantiv feminin
1. Parte a topografiei care studiază metodele și instrumentele necesare reprezentării pe o hartă sau pe un plan (I 7) a proiecției orizontale a obiectelor de pe suprafața pământului.
2. (Astăzi rar) Parte a geometriei care se ocupă cu măsurarea suprafețelor plane; geometrie plană. – Din franceză Planimetrie.

DEX – dicționarul explicativ

Planimetrie feminin 1) Ramură a geometriei care se ocupă cu metodele privind măsurarea suprafețelor plane; geometrie plană. 2) Ramură a topografiei care se ocupă cu studiul metodelor și tehnicilor de reprezentare pe o hartă sau pe un plan a obiectelor (ape, drumuri etc.) de pe un teren. /<franceză planimetrie

NODEX – noul dicționar explicativ

Planimetrie substantiv feminin
1. Operație de determinare și de reprezentare pe un plan a detaliilor de pe o suprafață de teren.
Parte a topografiei care se ocupă cu astfel de operații.
2. Parte a geometriei care studiază suprafețele plane; geometria plană. [Genitiv -iei. / < franceză planimetrie, conform latină planus – plan, greacă metron – măsură].

DN – dicționar de neologisme

Planimetrie substantiv feminin
1. ramură a topografiei care se ocupă cu determinarea și reprezentarea pe un plan, pe o hartă a detaliilor de pe o suprafață de teren.
2. parte a geometriei care studiază suprafețele plane; geometrie plană. (< franceză planimetrie)

MDN – marele dicționar de neologisme