1
Răsuna, persoana 3 răsună, verb I. Intranzitiv
1. A produce un sunet în mod repetat și prelung, a suna tare, a se auzi până departe (sau de departe).
2. A se umple de sunete puternice; a vui.
3. Figurat A da impresia că se mai aude, deși vibrațiile au încetat; a produce rezonanță în sufletul cuiva, a avea ecou în inima cuiva. – Latină Resonare.
1. A produce un sunet în mod repetat și prelung, a suna tare, a se auzi până departe (sau de departe).
2. A se umple de sunete puternice; a vui.
3. Figurat A da impresia că se mai aude, deși vibrațiile au încetat; a produce rezonanță în sufletul cuiva, a avea ecou în inima cuiva. – Latină Resonare.
DEX – dicționarul explicativ
2
A răsuna persoana 3 răsună intranzitiv 1) A se auzi sunând tare și prelung. Răsună valea de glasuri. 2) (despre o încăpere, un loc întins etc.) A se umple de sunete puternice și prelungite; a vui. Sala răsună de aplauze. 3) figurat (despre sunete, vorbe, strigăte etc.) A face impresia că se mai aude. /<latină resonare
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Răsuna verb, indicativ prezent 3 singular și plural răsună
DOOM – dicționarul ortografic