Definitie Sabie - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Sabie, sabii, substantiv feminin
1. Arma taioasa formata dintr-o lama lunga de otel ascutita la varf si pe una dintre laturi si fixata intr-un maner. ♢ Expresie Sabia lui Damocles = pericol mare care ameninta in orice moment situatia cuiva.
A trece (sau a lua, a trage) in (sau sub, prin) sabie (pe cineva) = a ucide, a nimici.
A pune mana pe sabie = a porni la lupta.
A scoate (sau a trage) sabia (impotriva cuiva) = a provoca pe cineva la lupta, a porni razboi.
A-si pune capul (teafar sau sanatos) sub sabie = a-si cauza singur un necaz, o nenorocire.
Sabie cu doua taisuri, se spune despre o situatie care prezinta, in acelasi timp, avantaje si dezavantaje, prespective si pericole. ♦ (Sport) Una din probele de scrima in care se foloseste sabia.
2. Arma formata dintr-o lama elastica de otel, din garda si maner, folosita la scrima.
3. Peste de apa dulce, cu corpul turtit lateral si cu abdomenul arcuit; sabioara, sabita (Pelecus cultratus). – Din bulgara Sabja.

Varianta definitie 2: Sabie substantiv verifica cuvantul: armata, cocarla, iris, oaste, ostire, putere, regulator, schimbatoare, stanjen, stanjenel, trupe.

Varianta definitie 3: Sabie substantiv I. spada, (invechit si reg.) spata, (invechit) spanga. (Scoate - din teaca.) II. (IHT.; Pelecus cultratus) verifica cuvantul: sabita.

Varianta definitie 4: Sabie substantiv feminin (silabe -bi-e), art. sabia (silabe -bi-a), g.-d. art. sabiei; plural sabii, art. sabiile (silabe -bi-i-)

Varianta definitie 5: Sabie sabii f. 1) Arma alba constand dintr-o lama lunga de otel, ascutita la varf si pe una dintre laturi, si dintr-o garda si un maner. ♢ -a lui Damocle pericol ce ameninta in permanenta pe cineva. A pune sub - (sau A trece sub ascutisul -ei) a omori; a ucide. A pune mana pe - a incepe lupta. A-si pune capul (sanatos, teafar) sub - a-si cauza singur o nenorocire, un necaz. 2) Arma sportiva cu lama lunga si flexibila, folosita la scrima. 3) v. SabiȚĂ ii. [G.-D. Sabiei; sil. -bi-e] /<sl. sablja

Varianta definitie 6: Sabie substantiv feminin (Iht.) În general, peste marin din familiar xiphiidae (pesti-sabie), caracterizat prin maxilarul superior mai mult sau mai putin alungit.
Pestii-sabie propriu-zisi (istiophoridae) populeaza Oceanul Pacific si pe cel Indian, precum si pe cel Atlantic, pe tarmurile de est ale SUA, caracteristic fiind maxilarul superior alungit, curbat, mai scurt ca la pestele-spada, prevazut cu dinti, cel inferior ceva mai lung, corpul fusiform, cu o inotatoare dorsala lunga, inalta (subspeciile Tetrapturus, Makaira; limba engleza spear-fish, spike-fish, marlin), in variate culori, de la argintiu (white marlin), la albastrui (blue marlin) la negru (black marlin) sau cu dungi (striped marlin); unele istiophoridae au inotatoarea dorsala foarte inalta, ca o panza de corabie sau evantai, numiti de aceea si pesti-evantai (engl. sail-fish; Istiophorus gladius si americanus).

Varianta definitie 7: Sabie (sắbii), substantiv feminin – Arma taioasa cu miner.
Mag. szablya de la szab „a taia” (Miklosich, Slaw.
Elem., 43; Miklosich, Fremdw., 123; Cihac, II, 322; Meyer 370), conform limba slava (veche) (sb., slov., limba rusa) sablja, bulgara sabijŭ, pol. szabla, limba albaneza sabljë, limba germana Säbel, limba italiana sciabola, franceza sabre, sp. sable. – Derivat sabia, verb (a taia cu sabia); insabiat, adjectiv (ascutit); sabii, verb reflexiv (Oltenia, a subtia, a ingusta); sabier, substantiv masculin (fabricant de spade); sabierie, substantiv feminin (atelier si magazin de spade); sabioara (var. sabicioara, sabiita, sabita), substantiv feminin (peste, Pelecus cultratus), ultima varianta din limba sarba: sablijca „sabie mica” (Tiktin); sabiuta, substantiv feminin (gladiola, Gladiolus imbricatus).