1
Singurătate, (2) singurătăți, substantiv feminin
1. Faptul de a fi singur (1); starea celui care trăiește singuratic (1); prin specializare izolare morală.
2. Loc retras pe unde oamenii nu umblă deloc sau trec foarte rar; loc pustiu, lipsit de oameni (și de animale); pustietate; prin extensiune izolare. – Singur + sufix -ătate.
1. Faptul de a fi singur (1); starea celui care trăiește singuratic (1); prin specializare izolare morală.
2. Loc retras pe unde oamenii nu umblă deloc sau trec foarte rar; loc pustiu, lipsit de oameni (și de animale); pustietate; prin extensiune izolare. – Singur + sufix -ătate.
DEX – dicționarul explicativ
2
Singurătate singurătăți feminin 1) Stare a celui care trăiește sau se simte singur. 2) Loc nepopulat. /singur + sufix -ătate
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Singurătate substantiv feminin, genitiv-dativ articulat singurătății; (locuri, perioade) plural singurătăți
DOOM – dicționarul ortografic