1
Supărător, -oare, supărători, -oare, adjectiv (Și adverbial) Care supără, contrariază, deranjează; jenant, neplăcut.
Plicticos, plictisitor. – Supăra + sufix -ător.
Plicticos, plictisitor. – Supăra + sufix -ător.
DEX – dicționarul explicativ
2
Supărător2 supărătoare (supărători, supărătoare) 1) Care supără; în stare să irite sau să enerveze; enervant; iritant; agasant. 2) rar Care plictisește; care provoacă plictiseală; plicitisitor. /a (se) supăra + supărătător
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Supărător1 adverb Într-un mod care provoacă supărare. /a supăra + supărătător
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Supărător adjectiv masculin, plural supărători; feminin singular și plural supărătoare
DOOM – dicționarul ortografic
