1
Toroapă (-pe), substantiv feminin –
1. Mîrțoagă, gloabă. –
2. Încurcătură, necaz.
Origine incertă.
Probabil în legătură cu rusă toropitĭ „a grăbi”, conform ruteană toropa „mocăit” (Candrea).
1. Mîrțoagă, gloabă. –
2. Încurcătură, necaz.
Origine incertă.
Probabil în legătură cu rusă toropitĭ „a grăbi”, conform ruteană toropa „mocăit” (Candrea).
DER – dicționarul etimologic
2
Toroapă, toroape, substantiv feminin (regional)
1. grijă, preocupare.
2. (figurat) om înalt și slab.
3. (figurat și familiar) bucluc, necaz.
1. grijă, preocupare.
2. (figurat) om înalt și slab.
3. (figurat și familiar) bucluc, necaz.
Dicționar de arhaisme și regionalisme