1
Trîntor (-ri), substantiv masculin –
1. Masculul albinei. –
2. Parazit, leneș.
Slavă trątŭ „bondar” (Cihac, II, 422; Byhan 340; Tiktin), conform sârbă trut, polonă trąd „trîntor”. – Derivat trîntori, verb (a distruge trîntorii dintr-un stup).
1. Masculul albinei. –
2. Parazit, leneș.
Slavă trątŭ „bondar” (Cihac, II, 422; Byhan 340; Tiktin), conform sârbă trut, polonă trąd „trîntor”. – Derivat trîntori, verb (a distruge trîntorii dintr-un stup).
DER – dicționarul etimologic