Trubadur
Definitie, sens si explicatie
1Trubadur, trubaduri, substantiv masculin Poet-cantaret provensal din evul mediu; p. gener. poet-cantaret care calatorea din loc in loc. – Din franceza Troubadour.
2Trubadur substantiv masculin, plural trubaduri
3Trubadur -i m. 1) (in Franta din secolul Xii-xiii) Poet liric care compunea versuri in vechea franceza de sud si le recita cu un acompaniament muzical specific (pe la curtile marilor feudali). 2) figurat Persoana care lauda excesiv ceva. /<fr. troubadour
4Trubadur substantiv masculin Nume dat in evul mediu poetilor-cantareti din sudul Frantei; (prin extensiune) poet-cantaret peregrin. [< franceza troubadour, conform prov. trobador – a crea].
5Trubadur substantiv masculin nume dat poetilor-cantareti medievali din sudul Frantei, ale caror versuri, recitate cu un acompaniament muzical specific, aveau un caracter erotic sau pastoral. ♢ (prin extensiune) poet-cantaret peregrin. (< franceza troubadour)