Vindicativ -ă
Definitie, sens si explicatie
1Vindicativ, -ă, vindicativi, -e, adjectiv (Livresc) Razbunator. – Din franceza Vindicatif.
2Vindicativ antonim: nerazbunator
3Vindicativ adjectiv verifica cuvantul: dusmanos, ranchiunos, razbunator
4Vindicativ adjectiv m., plural vindicativi; f. singular vindicativa, plural vindicative
5Vindicativ -a (-i, -e) livresc Care cauta sa se razbune; care nutreste dorinta de razbunare; razbunator. /<fr. vindicatif
6Vindicativ, -ă adjectiv Înclinat, pornit catre razbunare; razbunator. [< franceza vindicatif, conform limba latina vindicare – a razbuna].
7Vindicativ, -ă adjectiv razbunator. (< franceza vindicatif)