Zinc
Definitie, sens si explicatie
1Zinc substantiv neutru Element chimic, metal de culoare alba-albastruie, intrebuintat in industrie atat singur, cat si sub forma de aliaje. – Din franceza Zinc.
2Zinc substantiv neutru Metal alb-albastrui, moale, maleabil si ductil, usor fuzibil, folosit la elaborarea unor aliaje, la zincarea otelurilor etcetera [Simb.
Zn] (din franceza zinc)
Zn] (din franceza zinc)
3Zinc substantiv neutru - ♢ Alb de zinc = oxid de zinc (substanta folosita in vopsitorie).
4Zinc substantiv neutru, simb.
Zn
Zn
5Zinc n.
Metal de culoare alba-albastruie, intrebuintat in industrie, mai ales, sub forma de aliaje. /<fr. zinc
Metal de culoare alba-albastruie, intrebuintat in industrie, mai ales, sub forma de aliaje. /<fr. zinc
6Zinc substantiv neutru Metal alb-albastrui care se intrebuinteaza sub forma de tabla in aliaje, pentru protectia superficiala a otelurilor etcetera [< franceza zinc, conform limba germana Zink].
7Zinc substantiv masculin – Metal alb-albastrui. – Varianta tinc.
Mr. tingu.
Franceza zinc, varianta din limba germana Zink; si mr. din limba italiana zinco, conform limba neogreaca: τσίνϰος.
Mr. tingu.
Franceza zinc, varianta din limba germana Zink; si mr. din limba italiana zinco, conform limba neogreaca: τσίνϰος.