Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul începe

1 * Cuvantul cu diacritice: încépe
Cuvantul fara diacritice: incepe

Definitie: ÎNCEPE, încep, verb III. 1. Tranzitiv A realiza prima parte dintr-o lucrare, dintr-o acțiune, dintr-o serie de lucrări sau de acțiuni. ♦ A lua, a scoate, a consuma prima porțiune din ceva. A început o pâine. 2. Intranzitiv (Despre stări, fenomene) A se arăta, a se ivi, a se manifesta (cu primele semne). ♦ Intranzitiv și reflexiv A porni. Limba Latina incipere.

2 * Cuvantul cu diacritice: a se începe
Cuvantul fara diacritice: incepe

Definitie: A (se) începe antonim: a (se) sfârși

3 * Cuvantul cu diacritice: a începe
Cuvantul fara diacritice: incepe

Definitie: A începe antonim: a continua, a mântui, a termina, a încheia, a înceta

4 * Cuvantul cu diacritice: începe
Cuvantul fara diacritice: incepe

Definitie: Începe antonim: a (se) sfârși

5 * Cuvantul cu diacritice: încépe
Cuvantul fara diacritice: incepe

Definitie: ÎNCEPE verb verifica cuvantul: concepe, procrea.

6 * Cuvantul cu diacritice: încépe
Cuvantul fara diacritice: incepe

Definitie: ÎNCEPE verb 1. verifica cuvantul: inaugura. 2. verifica cuvantul: iniția. 3. a debuta. (Acțiunea - bine.) 4. a se apuca, a (se) porni, a se pune. (A - să mănânce.) 5. a porni, (prin Transilvania) a arădui. (Au - să se certe.) 6. a se porni, (învechit și popular) a rupe. (- a cânta.) 7. a se porni, a prinde. (- să țipe, să fugă.) 8. a porni, (învechit și popular) a purcede. (A - dansul, nunta.) 9. verifica cuvantul: debuta. 10. verifica cuvantul: stârni, (învechit și reg.) a se scociorî, (figurativ) a se naște. (A - din senin o furtună.)

7 * Cuvantul cu diacritice: încépe
Cuvantul fara diacritice: incepe

Definitie: începe verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural încep, imperfect 3 singular începea; part. început

8 * Cuvantul cu diacritice: a încépe încép
Cuvantul fara diacritice: incepe

Definitie: A ÎNCEPE încep 1. tranz. 1) (acțiuni, lucruri etcetera) A realiza în partea inițială; a porni. 2) (urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv) A fi pe cale (de); a porni; a prinde. - a țipa. - să fugă. 3) A face să nu mai fie întreg, consumând prima porțiune. - o pâine. 2. instranzitiv (despre acțiuni, stări, fenomene etcetera) A se manifesta prin primele semne caracteristice; a porni. Ședința începe. Ninsoarea începe. limba latina incipere

9 * Cuvantul cu diacritice: încépe încép începút
Cuvantul fara diacritice: incepe

Definitie: începe (încep, început), verb – 1. A realiza prima parte dintr-o lucrare, dintr-o acțiune. – 2. A întreprinde, a se apuca de. – 3. (Înv.) A concepe. – Mr. nțep. Limba Latina incĭpĕre (Pușcariu 812; Candrea-Dens., 843; REW 4353; DAR; Rosetti, I, 168, conform gris. anceiver). Sensul 3 indică o confuzie între limba latina incipĕre cu concipĕre; Tiktin se gîndește că este vorba de un uz artificial, ceea ce nu este cert. – Derivat început, substantiv neutru (punct de plecare, moment inițial); începută, substantiv feminin (învechit, început; cuvant invechit, concepție); începătură, substantiv feminin (învechit, început, origine); ceptură, substantiv feminin (izvor al unui rîu), conform Iordan, BL, VI, 33; începenie (var. începătorie, începătoare, cepelniță, cepătoare), substantiv feminin (început); începător, adjectiv (care începe); neînceput, adjectiv (neatins).