Abstrage
Definitie, sens si explicatie
1Abstrage vb. I. tr. a efectua o abstractizare. Ii. refl. a se izola de realitatea inconjuratoare. (dupa franceza abstraire, limba latina abstrahere)
2Abstrage, abstrag, verb Iii.
Tranzitiv (Rar) A desprinde o insusire independent de obiectul sau de obiectele carora le apartine; a judeca izolat, in afara unui context. – Din franceza Abstraire (dupa trage).
Tranzitiv (Rar) A desprinde o insusire independent de obiectul sau de obiectele carora le apartine; a judeca izolat, in afara unui context. – Din franceza Abstraire (dupa trage).
3Abstrage verb (silabe mf. abs-) → trage
4A abstrage abstrag tranz.
A considera izolat; a desprinde dintr-un ansamblu. /<lat. abstrahere
A considera izolat; a desprinde dintr-un ansamblu. /<lat. abstrahere
5Abstrage verb Iii tr.
A judeca, a considera izolat, a desprinde dintr-un context. [< limba latina abstrahere, conform franceza abstraire, dupa Trage].
A judeca, a considera izolat, a desprinde dintr-un context. [< limba latina abstrahere, conform franceza abstraire, dupa Trage].
6!abstrage (a -) verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural abstrag, imperfect 3 singular abstragea; part. abstras