1
Alergător, -oare, alergători, -oare, adjectiv, substantiv I. Adjectiv Care aleargă.
Piatră alergătoare (și substantivat, feminin) = piatra de moară care se învârtește spre a măcina boabele. Păsări alergătoare (și substantivat, feminin) = păsări din țările calde, având picioare lungi, cu care aleargă foarte repede. II. Substantiv masculin și feminin
1. Atlet care concurează la probe de alergări.
2. (Rar) Curier (însărcinat cu transmiterea unui mesaj).
3. Cal de curse. III. Substantiv feminin
1. Dispozitiv pe care se pun mosoare cu fire pentru a face urzeala la războaiele de țesut țărănești.
2. (Învechit) Parc vast, împrejmuit, în care erau ținute anumite animale și în care se organizau vânători. – Alerga + sufix -ător.
Piatră alergătoare (și substantivat, feminin) = piatra de moară care se învârtește spre a măcina boabele. Păsări alergătoare (și substantivat, feminin) = păsări din țările calde, având picioare lungi, cu care aleargă foarte repede. II. Substantiv masculin și feminin
1. Atlet care concurează la probe de alergări.
2. (Rar) Curier (însărcinat cu transmiterea unui mesaj).
3. Cal de curse. III. Substantiv feminin
1. Dispozitiv pe care se pun mosoare cu fire pentru a face urzeala la războaiele de țesut țărănești.
2. (Învechit) Parc vast, împrejmuit, în care erau ținute anumite animale și în care se organizau vânători. – Alerga + sufix -ător.
DEX – dicționarul explicativ
2
Alergător1 alergăti masculin 1) Sportiv care participă la probe de alergări. Alergător pe distanțe lungi. alergător pe distanțe scurte. 2) Cal de curse. /a alerga + sufix -ător
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Alergător2 alergătoare (alergători, alergătoare) Care aleargă.
Pas alergător fugă. (Păsări) alergătoare păsări de talie mare, din țările calde, cu aripi nedezvoltate deplin, dar având picioarele lungi adaptate la alergare. Piatră alergătoare piatră de moară care se învârte, măcinând boabele. /a alerga + sufix -ător
Pas alergător fugă. (Păsări) alergătoare păsări de talie mare, din țările calde, cu aripi nedezvoltate deplin, dar având picioarele lungi adaptate la alergare. Piatră alergătoare piatră de moară care se învârte, măcinând boabele. /a alerga + sufix -ător
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Alergător, alergători substantiv masculin
1. (interlop) complice al unui spărgător de locuințe care supraveghează obiectivul pentru a afla obiceiurile proprietarilor
2. (la plural) încălțăminte (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
1. (interlop) complice al unui spărgător de locuințe care supraveghează obiectivul pentru a afla obiceiurile proprietarilor
2. (la plural) încălțăminte (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
Dicționar de argou
Încă o definiție din alt dicționar
5
Alergător adjectiv masculin, substantiv masculin, plural alergători; (atletă, pasăre) feminin singular și plural alergătoare
DOOM – dicționarul ortografic